„Criza energetică, costurile exagerate au devenit un bun motivator de a găsi noi căi de asigurare cu energie”, spune Angela Croitor, managera GAL „Calea Dropiei”. Potrivit dumneaei, ideea de dezvoltare tematică a micro-regiunii prevede promovarea și utilizarea energiei verzi ca oportunitate de a asigura independența energetică, diminua impactul negativ asupra mediului, dezvolta afaceri cu producerea îngrășămintelor organice la nivel local și nu doar. Astfel, după cercetări masive pe posibilitățile de încălzire, întreprinse prin intermediul Fondului Inovatorii 2.0 din partea Solidarity Fund PL în Moldova, din compost și multă muncă pentru a promova oportunitățile de finanțare a afacerilor rurale în comunitate, în cinci dintre cele zece localități ale GAL-ului, au apărut biomeilere.

Biomeilerul este un sistem de încălzire pe bază de compost sau, științific vorbind, prin activitate microbială din urma biodegradării aerobe a biomasei, care degajează o cantitate considerabilă de căldură. Această metodă bazată pe oxidarea biologică a lemnului a fost dezvoltată de inventatorul elvețian Jean Pain în anii 1970. 

„Implementarea proiectelor de construire și utilizare a biomeilerelor a fost mai dificilă decât părea inițial. Monitorizarea procesului de construire și conectare cere anumite cunoștințe, dar mai era și neîncrederea celor din jur”, menționează Angela. „Luând decizia de a  testa metoda biomeiler cu scop de asigurare cu energie termică, beneficiarii au fost deschiși pentru noi experiențe și muncă suplimentară, dar s-au ciocnit cu faptul că persoanele angajate în domeniul serviciilor de instalare a sistemelor de încălzire nu au avut anterior experiențe similare”. Din cele relatate, în perioada de contractare a agentului economic ce presta serviciile care ar fi asigurat integral instalarea sistemului de încălzire, la anumite etape, au fost refuzați trei potențiali prestatori cu argumentul că nu posedă suficiente cunoștințe pentru a garanta crearea unui sistem lucrativ și eficient. 

Caracteristicile tehnice ale biomeilerului, numit și termocompost potrivit termpocompost.eu, cuprind crearea unei movile de compost sub formă cilindrică sau conică, cu o înălțime medie de 2,5 m și diametru de la trei, la șapte metri, iar printre materiile organice se numără așchiile de lemn în proporție de cel puțin 70%, gunoiul de grajd, frunze, iarbă și altele. În interiorul acestei movile, țevile de plastic joacă rolul de schimbător de căldură pentru încălzirea apei – pompa permite circulația apei. 

De ce acest sistem este viitorul încălzirii aflăm chiar din explicațiile biologico-chimice – în timpul procesului de compostare, bacteriile convertesc materia organică în căldură, dioxid de carbon și amoniu. În acest caz, funcția biomeilerului este de a extrage căldura și de a o transmite mai departe. În funcție de dimensiunile acestui sistem, compoziția materiei organice și condițiilor de mediu, într-un biomeiler bine proiectat căldura din urma reacțiilor chimice ale procesului de compostare variază între 50°C și 70°C, uneori se ating temperaturi și mai înalte. Potrivit cercetării făcute de managementul GAL „Calea Dropiei”, lateralul centralei de compost nu ajunge să atingă temperaturi de fierbere a apei și ea poate fi izolată cu baloți de paie. Însă ca acest sistem să funcționeze în permanență și cu spor, biomeilerul trebuie să fie bine insulat și mereu monitorizat pentru a preveni supraîncălzirea, ce ar putea inhiba activitatea microbială și chiar provoca combustie (sau ardere) în cazuri extreme. Dar, la general, mediul din movilă este foarte cald și o ține așa între șase luni și doi ani.

Managera GAL „Calea Dropiei” a menționat că lecțiile învățate din urma creării biomeilerelor au fost dure, dar necesare, însă, într-un final, toate eforturile au adus succese, iar sistemul aparent simplu de încălzire a demonstrat prezența anumitor subtilități care, grație oportunității de a integra expertul Ion Folea, având cunoștințe vaste în domeniu, au fost soluționate. „La moment, sistemele create sunt lucrative – în perioada octombrie-noiembrie, spațiile nu necesită conectarea surselor de căldură, dar în decembrie-ianuarie, a apărut necesitatea surselor suplimentare, baza fiind căldura obținută din biomeiler”, spune Angela.

Apropo, îmbunătățirea calității solului este un alt atu, extrem de valoros pentru gospodăriile rurale. Potrivit cercetării „Biomeiler, humus, composting”, compostul produs în biomeiler este un balsam excelent pentru pământurile ce suferă de la diverși factori nocivi, ca ploile acide sau supra-afânarea, care destabilizează starea lor – compostul acestui sistem țintește spre cel mai mare nivel de stabilitate a solului.

Că tot biomeilere au apărut, pentru prima dată, în câteva localități din GAL „Calea Dropiei”, am discutat cu câteva gospodării care au avut curajul să testeze un instrument inovativ în satele din Moldova. „Motivația de a construi un biomeiler a fost cea mai simplă – că noi putem genera căldură din deșeuri organice”, ne spune Gheorghe Chetrosanu de la SRL „Gala Candles” din s. Drochia. Partea satului, unde se află această mică afacere de familie, nu este dotată cu sistem de gaz, iar biomeilerul a părut cea mai bună și lipsită de provocări metodă de a încălzi o încăpere: „Ai împărțit pilonii proporțional, ai tras cercul, ai făcut găurile necesare, ai betonat podeaua, apoi ai tras plasa”, povestește domnul Gheorghe. „După ce am cercetat și pe internet și am observat peste tot că oamenii ce au biomeilere recurg la utilizarea tractorului pentru a aduce deșeurile sau sar peste plasă ca să-l pună, am decis să inventez niște uși la fiecare etapă – ai încărcat un metru de deșeuri organice, ai închis o ușă. Aceleași uși folosim pentru a-l descărca de compostul creat, iar cheltuielile au fost practic inexistente, că nu am folosit servicii de sudare pentru ele”, a adăugat dumnealui. În toamnă, va fi un an de când a fost construit biomeilerul din sat. Iar compostul creat este cel mai bun.

Potrivit domnului Gheorghe, modul în care a fost construit acest biomeiler este unul dintre cele mai optimale, inclusiv cu ușile adăugate. Analizând sistemul de lucru, al temperaturii de intrare/ieșire, dar și din experiența altor producători din Germania, România sau Polonia, identificată pe diverse portaluri tematice, dumnealui a găsit că furtunul ales în proiectele locale, de 150-160 mm în diametru, are un debit de apă mic, iar ceilalți utilizează furtunuri de 250 mm: „Am înțeles acest lucru din practică și analizele făcute din experiența internațională cercetată pe site. În principiu, dacă e să-l umplem mai departe, să adăugăm material pentru a doua iarnă, gândesc că poate până la primul metru de desfăcut biomelerul și de înlocuit furtunul existent cu unul de diametru mai mare, ceea ce înseamnă că volumul de apă în procesul de schimb de căldură să fie mai mare”, analizează dumnealui. La fel, din urma acestui experiment, gospodăria a identificat că unul dintre cele mai bune materiale, utilizate în biomeilere, sunt deșeurile organice din seră, mai ales cele de toamnă, adunate de către deținătorii acestor spații de-a lungul perioadei de recoltă. „M-am împrietenit cu niște deținători de sere din marginea orașului care se împart cu deșeurile vegetale, mai ales tulpinile de roșii și castraveți, care sunt mai groase și lungi – ele sunt ideale pentru procesul de fermentare în biomeiler. De obicei, tot ce pui e masă uscată, iar când adaugi masa verde din seră, procesul de fermentație se pornește momentan. Am monitorizat cu atenție și am văzut că, în acest caz, nici nu este necesar de udat la început, întrucât din a treia-a patra zi deja ies aburi din biomeiler”, povestește domnul Gheorghe. Altă seră a oferit tulpini de ardei dulce – echipa acesteia le-a încărcat în mașina domnului Gheorghe și dumnealui le-a transportat spre construcție. Acum, familia reflectează asupra ideii de a deschide și ei o seră: „Știm construcția, mărimile, principiul de lucru. Totul este posibil – dorință să ai și harnic să fii”, punctează dumnealui.

Un alt biomeiler a fost construit în satul Șuri, în cadrul întreprinderii axată pe activitate apicolă și producerea stupilor SRL „Capital Consum”. Sergiu Gîțu, administratorul afacerii, a fost motivat să încerce o inovație pentru comunitatea locală: „Am hotărât să construim un biomeiler pentru a obține energie mai eficientă din urma utilizării rămășițelor organice și rumegușului acumulat în gospodărie”.  Potrivit Ghidului „Biomeiler: Energie Verde”, creat de GAL „Calea Dropiei”, scopul principal al inițiativei constă în crearea unui sistem de încălzire pentru spațiul de extragere și depozitare a mierii. „Probabil, un proces provocator pentru gospodăria noastră este încărcarea biomeilerului, că e unul îndelungat, dar sistemul este bine gândit și implementarea proiectelor de tipul dat sunt eficiente pentru gospodării”, adaugă el.

În lunile februarie – martie 2024, managementul GAL „Calea Dropiei” a organizat întâlniri cu GAL-urile vecine pentru a împărtăși experiența de construcție a biomeilelor și de a trezi interesul tuturor celor în căutare de soluții eficiente de încălzire față de aceste sisteme. „E extraordinară să vezi cum neîncrederea din ochi se transformă în interes”, menționează doamna Angela. „Aici, rolul de mesageră îl are doamna Aurelia Doschinescu, o vorbitoare de excepție și o adeptă entuziasmată a tot ce ține de dezvoltarea locală”, adaugă ea.  

GAL „Calea Dropiei” va continua promovarea ideii biomeilerului drept element important și la nivel casnic. De asemenea, echipa este în căutarea noilor idei, întrucât își dorește independență energetică și resurse utilizate calculat. Pe cei interesați în acest domeniu îi așteaptă o muncă cosmică, dar sigur realizabilă.

Inițiativele Biomeiler în GAL „Calea Dropiei” au fost implementate în cadrul Proiectului „LEADER pentru Moldova Rurală” finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională – USAID și Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Polone în cadrul Programului de Cooperare pentru Dezvoltare – Asistența Poloniei. Proiectul este implementat de Solidarity Fund PL în Moldova.