logo-loader
Istorii de succes

Gimnaziul Mălăiești a celebrat achiziționarea noului inventar sportiv pentru dezvoltarea noilor generații de campioni

,

16 iulie 2019
Vizite: 60

Luna octombrie a salutat realizarea unor inițiative frumoase, implementate în cadrul abordării LEADER în Republica Moldova. Una dintre acestea am vizitat-o pe 11 octombrie, unde, în gimnaziul Mălăiești din r-l Orhei, în cadrul proiectului Activități USAID LEADER în Republica Moldova, a fost celebrată dotarea sălii sportive a instituției de învățământ cu 170 unități de inventar sportiv.

Această inițiativă a fost realizată în cadrul GAL-ului „Baștina Gospodarului”, care este unul dintre GAL-urile înființate oficial în primăvara anului 2019, după un proces lung de ședințe, discuții, identificarea resurselor locale ce urmează a fi valorificate în contextul priorităților alese, printre care se numără și dezvoltarea sportului, culturii și serviciilor de agrementîn microregiune.

De mic copil am iubit sportul și, deja ajuns profesor, am observat lacunele, pe care le avem în realizarea programului școlar”, ne spune Vasile Bajan, profesor de educație fizică și responsabil de proiect. „Inventarul sportiv era insuficient și de proastă calitate. În consecință, rezultatele, pe care ni le fixam, nu le puteam atinge”. Implementând acest proiect, gimnaziul s-a ales cu achiziții pe mai multe domenii de sport – fotbal, baschet, volei, rugby, badminton, tenis, ș.a., precum și inventar necesar pentru antrenarea și susținerea normativelor sportive din programul școlar.  E acel inventar sportiv, care va ajuta la edificarea spiritului sportiv al elevilor, și poate chiar va ajuta la crearea unor campioni de talie națională sau internațională.

Un fapt interesant despre s. Mălăiești e că de aici sunt originari doi dintre sportivii de rang înalt din Republica Moldova –  Vitalie Bunici, cu performanțe deosebite la campionatele de lupte, și Oxana Bunici, căpitanul naționalei de rugby din Moldova, care a promis elevilor din gimnaziul Mălăiești că va veni cu câteva lecții de inițiere în acest sport.

Observ dorința elevilor să utilizeze acest inventar la orele de educație fizică”, menționează Dl Bajan în cadrul evenimentului de celebrare a proiectului. „Nouă ne-a lipsit practicarea calitativă a sportului, inclusiv atunci când am preluat orele de educație fizică în școală. Ne doream performanțe, dar nu aveam necesarul sportiv, cu care să-i susținem pe elevi. Dar acum, datorită GAL-ului, care ne-a oferit mari oportunități, am decis să soluționăm acest subiect. Cu acest set sportiv, asigurăm o bază materială foarte bună. Voi, copiii implicați în activitățile de sport, veți putea obține rezultate sportive bune mult mai ușor”, adaugă Vasile Bajan.

Burlacu Natalia, director al Gimnaziului Mălăiești, a menționat că comunitatea satului a câștigat mai multe proiecte, datorită numeroșilor tineri insistenți, consecvenți, creativi și plini de inițiativă. „Mulțumesc tuturor celor implicați – acest lot va contribui la formarea și dezvoltarea competențelor specifice, promovarea culturii sportului, modului sănătos de viață și a imaginii instituției la diverse competiții sportive”, a menționat dumneaei.

Ne dorim să auzim de campioni în Mălăiești și să bucurați profesorii din școală cu succesele voastre”, a menționat Ina Negruță, managerul GAL-ului „Baștina Gospodarului”, povestind, de asemenea, despre procesul de funcționare a unui Grup de Inițiativă Locală, iar primarul de Mălăiești, Ilie Vîrtosu, a felicitat satul pentru cel mai mare număr de proiecte, obținut în urma apelului GAL.

Xenia Marcov, coordonator de program, a menționat că atât Solidarity Fund PL în Moldova, precum și partenerii săi USAID Moldova și Polish aid, sunt implicați într-un proiect mai mare de dezvoltare rurală. „Ne mândrim să vedem că oamenii implicați, veniți cu experiențe și viziuni diferite, s-au întâlnit regulat, au discutat ce trebuie de făcut în localitățile lor, și au ajuns să realizeze proiecte frumoase împreună, pentru că nimeni altcineva nu poate face acest lucru mai bine decât băștinașii acestor localități. Acesta este scopul nostru – ca deciziile de dezvoltare locală să aparțină oamenilor locali.”

Proiectul „Dotarea sălii de sport cu inventarsportiv”, implementat de către Gimnaziul Mălăiești, r-l Orhei, a fost realizat în cadrul proiectului Activități USAID LEADER, co-finanțat de Agenția SUA pentru dezvoltare internațională – USAID, programul polonez pentru dezvoltare al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Polone – Polish aid, și implementat de Solidarity Fund PL în Moldova.

0

ani de activitate în
Republica Moldova

0

proiecte de dezvoltare
locală co-finanțate

0

parteneriate facilitate

0

membri în echipă
Istorii de succes

Dorina Lisnic, Soroca: Prin Revitalizarea Urbană, m-am revitalizat și eu ca personalitate

,

12 iulie 2019
Vizite: 75

Programele de Revitalizare Urbană au ajuns la etapa de prezentare și consultări publice – responsabilii de Revitalizare povestesc mai multe despre modul în care aceștia au identificat zonelor degradate, care sunt necesitățile comunității și soluțiile inovative pentru orașe.

Că tot am povestit despre Ungheni, Edineț și Bălți, astăzi vă informăm despre succesele Municipiului Soroca prin prisma povestirilor Dorinei Lisnic, specialistă principală în cadrul Primăriei și responsabilă de Revitalizarea Urbană Soroca.
Adunând diverse opinii și păreri, dovezi vizuale despre starea orașului, Dorina Lisnic, cu suportul Mariei Axenti și a echipei locale, a elaborat un Program de Revitalizare Urbană foarte bun, care servește drept un exemplu de valoare. E de menționat că scopul acestora este de a facilita dezvoltarea participativă a orașelor. „PRU în sine începe cu analiza aprofundată a Mun. Soroca, executată în baza indicatorilor necesari”, povestește Dorina. „De-a lungul procesului de diagnosticare a problemelor, am depistat că avem parte de multe dificultăți – din domeniul social, câteva exemple ar fi rata mare a persoanelor de vârsta treia, copiii din comunitățile rome nu frecventează regulat grădinițele și școlile și mai e și o rată mare a șomajului”, menționează Dorina. La acestea mai sunt adăugate și probleme de ordin economic, unde activitatea antreprenorială este extrem de scăzută, iar problemele de mediu sunt și mai simțitoare, din cauza prezenței unei gunoiște neautorizate, distribuirea neuniformă a punctelor de colectare a deșeurilor și nu doar. Zone de agrement nu sunt, iar drumurile sunt în stare degradată.

Drept zonă de revitalizare a fost ales Dealul Romilor, cu o mică extindere din Zona Hidroinpex și din Zona Colegiului Agricol”, accentuează Dorina. „Micro-regiunea dispune de un potențial uman de valoare, care poate fi implicat în colaborările noastre pentru dezvoltarea orașului. Acolo există spații, care pot fi utilizate spre organizarea cursurilor de pregătire profesională pentru comunitate, iar casele comunității rome pot servi drept o atracție turistică și, credem unul dintre elementele principale în edificarea identității culturale a Mun. Soroca”, adaugă Dorina.

Câteva idei de proiecte ar fi reparația capitală a grădiniței Nr. 4 pentru încurajarea copiilor din comunitatea romă să frecventeze instituția educațională, elaborarea cursurilor de pregătire profesională, organizarea unui Festival al Romilor, amenajarea și valorificarea terenurilor și spațiilor publice, crearea unei campanii de sensibilizare a managementului deșeurilor, crearea unui centru național al comunității rome și alte propuneri interesante, identificate în urma discuțiilor cu localnicii și incluse în Program, pe care-l găsiți pe site-ul Primăriei Soroca.

Potrivit Fact Finding Mission, casele din zonă au nevoie de reparație.
Vă spun sincer – am speranțe foarte mari și cred cu adevărat că, prin intermediul PRU, vom schimba viața locuitorilor din zona de revitalizare aleasă. Într-adevăr, este zona cea mai degradată din Municipiu. Îmi doresc enorm să îmbunătățim calitatea vieții locuitorilor zonei, pentru că toți merită să trăiască în condiții mai bune”, spune Dorina. „Copiii din zonă trebuie să meargă la o grădiniță, condițiile căreia sunt adaptate standardului european. Lupt să fie eliminată și segregarea socială dintre comunitatea romă și moldovenii de rând – da, la noi este observată o discrepanță între comunități și un nivel de discriminare simțitor, dar e absolut necesar să fim împreună, să muncim și să ne ajutăm reciproc”, adaugă Dorina.

Ne întrebam dacă și oamenii sunt implicați în acest proces, dar ne-am convins rapid de acest lucru în cadrul consultărilor publice privind PRU Soroca, unde au participat 45 de oameni și aceștia au fost extrem de activi în discutarea Programului. „Oamenii sunt cointeresați în dezvoltarea zonei – unii sunt gata chiar și să fie voluntari la anumite etape de lucru și să contribuie cu alte necesități, poate chiar și susținere financiară.” E de menționat că reprezentanții comunității rome au afirmat că vor participa în cadrul realizării proiectelor din PRU.

Pot să vă spun cu siguranță că prin intermediul acestui Program, m-am revitalizat ca personalitate. Mi-am dezvoltat abilitățile de lucru într-un domeniu necunoscut, dar unde am reușit, datorită sprijinului facilitatorilor și experților internaționali, să creez un Program foarte bun. Sunt mândră de acțiunile mele”, punctează Dorina.

  • Responsabilă de Revitalizarea Urbană mun. Soroca – Dorina Lisnic
  • Email: lisnic.dorina79@mail.ru
  • Telefon: +373 6931 83 49
  • Facilitator local – Maria Axenti, Centrul de Urbanism

Poze: FGM, Vadim Șterbate, Maria Axenti

Articolul face parte din seria activităților implementate în contextul promovării abordării de Revitalizare Urbană în Republica Moldova cu suportul Programului Polonez de Cooperare pentru Dezvoltare al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Polone.

0

ani de activitate în
Republica Moldova

0

proiecte de dezvoltare
locală co-finanțate

0

parteneriate facilitate

0

membri în echipă
Istorii de succes

Eduard Balan, Ungheni: Cetățenii visează la o zonă de recreere și multifuncțională în Ungheni-Vale

,

12 iulie 2019
Vizite: 82

Procesul de Revitalizare cuprinde multe orașe din Republica Moldova. De data aceasta vorbim despre Ungheni – al șaptelea cel mai mare oraș din Moldova și unul dintre principalele puncte vamale din țară.

Am fost implicat în proces încă de la inițierea acestuia. Am participat la două vizite în Polonia, unde, inițial, am fost informat despre ce înseamnă Revitalizarea Urbană. Ulterior, ne-am înscris în cadrul suportului tehnic, prin care am obținut sursa de finanțare pentru a elabora Programul. Apoi, am parcurs toți pașii – analiza indicatorilor din teritoriu, am împărțit localitatea pe zone în baza a șapte grupuri de inițiativă locală”, povestește Eduard Balan, Viceprimar al mun. Ungheni, persoană responsabilă de Revitalizare Urbană mun. Ungheni. Dumnealui a menționat că au fost identificate trei zone degradate, dintre care, în urma unei analize minuțioase a comisiei multisectoriale cu specialiști din Primărie și alte domenii, a fost ales Ungheni-Vale drept zonă de revitalizare.

În Comisia Consultativă, cu care petrecem ședințele de lucru regulate, intră reprezentanți ai Primăriei și membri ai grupului de inițiativă locală, adică Președintele acestuia, cetățenii activi, tineri din Centrul de Tineret din zona de revitalizare, un reprezentant al Colegiului Poliției de Frontieră și un agent economic din zonă”, menționează Eduard Balan.

Desigur, a fost făcută o analiză aprofundată a zonei alese. Cetățenii, la fel, și-au exprimat ideile și dorințele despre Ungheni-Vale și ce s-ar putea de schimbat în acest spațiu vast. „Astfel, am ajuns să avem 10 idei de proiect, care ar putea timp de trei ani (n.a. 2019 – 2021) să ducă la schimbări impresionante în oraș, astfel încât situația să fie îmbunătățită, iar indicatorii negativi să fie reduși sau chiar să lipsească”, speră dl Balan.

Viceprimarul menționează că după implementarea Programului, lucrurile se vor schimba spre bine, mai ales că cetățenii sunt mai activi și se vor implica avid în rezolvarea problemelor orașului. „Îmi doresc să nu ne limităm doar aici. Locuitorii visează la o zonă de recreere, unde va fi și o zonă multifuncțională pentru copii, sport, persoane de vârsta a treia, o zonă de odihnă și un teatru de vară.

Un îndemn al Viceprimarului este ca toți din comunitățile orașelor trebuie să se implice activ în procesele de dezvoltare a zonelor urbane.

  • Responsabil de Revitalizarea Urbană mun. Ungheni – Eduard Balan, viceprimar mun. Ungheni
  • Email: viceprimar.balan@gmail.com
  • Facilitator: Ion Ungureanu, Centrul de Urbanism

Articolul face parte din seria activităților implementate în contextul promovării abordării de Revitalizare Urbană în Republica Moldova cu suportul programului polonez de cooperare pentru dezvoltare al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Polone. Urmăriți pagina de Facebook Solidarity Fund PL în Moldova pentru a fi la curent cu toate etapele acestui Program.

0

ani de activitate în
Republica Moldova

0

proiecte de dezvoltare
locală co-finanțate

0

parteneriate facilitate

0

membri în echipă
Istorii de succes

Vasile Porubin, GAL „Plaiul Codrilor”: Scopul nostru e să producem miere de calitate superioară

,

12 iulie 2019
Vizite: 63

O nouă zi însorită ne-a dus din nou în satul Dolna să vizităm atelierul de stupi din cadrul unui proiect ce presupune modernizarea acestora. „Mă numesc Vasile Porubin, locuitor al satului Dolna. Am experiență de peste 30 de ani în domeniul apiculturii”, ne spune unul dintre colegii lui Sergiu Agafiță, liderul unei mici comunități de apicultori din cinci sate din microregiunea GAL „Plaiul Codrilor.”

„Sergiu, proprietarul acestui atelier, a înaintat ideea de proiect, aceasta fiind modernizarea elementelor principale în albinărit. Astfel, în echipa lui au fost invitați mai mulți apicultori spre o colaborare fructuoasă”, spune Vasile. Apicultorii vin din Dolna, Stejăreni și Micleușeni, organizând un colectiv minunat, care lucrează și muncește din suflet.

„Rezultatele bune sunt și se văd. Înainte, lucram în stupi orizontali. Datorită acestei finanțări parțiale, care a sprijinit enorm misiunea noastră de a corespunde cererilor europene, am reușit să asamblăm stupi verticali etajați cu două corpuri”, povestește Vasile. Deși acestea sunt detalii tehnice, munca depusă de-a lungul câtorva săptămână o putem observa în cei câte 50 de stupi pentru fiecare apicultor implicat în proiect.

În atelier domină mirosul de lemn proaspăt și sunetul înțepător al instrumentelor de asamblare. „Stupii sunt deja dați în exploatare – localnicii au și văzut proiectul dat spre implementare. Că tot a venit iarna, am făcut un corp în stupi și am lăsat albinele să se acomodeze și să se dezvolte în el, pentru că la primăvară le așteaptă o muncă enormă”, zâmbind menționează dl Porubin.

Potrivit proiectului, unul dintre scopuri este de a produce miere de calitate superioară în cantități mai mari. „De obicei, avem culesuri de salcâm și tei, dar cu stupii moderni, putem merge și pe producerea mierii pastorale, de floarea-soarelui, levănțică sau răpiță. Zona noastră, din păcate, nu dispune de un areal enorm de asemenea plante, dar încercăm să beneficiem de avantajele Codrilor. Bineînțeles, ne dorim și ieșire pe piața internațională”, concluzionează Vasile.

Echipa dlui Agafiță îndeamnă specialiștii și entuziaștii să pregătească cât mai multe proiecte ambițioase în dezvoltarea unei ramuri atât de importante ca albinăritul.

Acest articol face parte din seria „Istorii de Succes”, privind ediția rurală LEADER, Fondul Granturilor Mici 2018, implementat de Solidarity Fund PL în Moldova. Solidarity Fund PL în Moldova susține crearea și activitatea Grupurilor de Acțiune Locală în Republica Moldova, în baza abordării LEADER. Proiectul „Modernizarea a 5 stupi GAL «Plaiul Codrilor»” este implementat în cadrul ediției rurale LEADER a Fondului Granturilor Mici 2018 (cu suportul Polish aid) și susținut de GAL „Plaiul Codrilor.”

0

ani de activitate în
Republica Moldova

0

proiecte de dezvoltare
locală co-finanțate

0

parteneriate facilitate

0

membri în echipă
Istorii de succes

Marina Vorbaneț, Edineț: Întregul Proces și Program de Revitalizare a fost o provocare pentru mine

,

12 iulie 2019
Vizite: 98

Astăzi, vorbim despre Municipiul Edineț și schimbările pozitive, ce vor avea loc prin prisma Programului de Revitalizare.

„Inițial, întregul Program a fost o provocare enormă, pentru că eu, de fapt, nu sunt originară din Edineț”, ne spune Marina Vorbaneț, Specialist la primăria Mun. Edineț și responsabilă de Revitalizarea Urbană mun. Edineț. „Fiind numită într-o asemenea funcție în cadrul procesului, am reușit să aflu foarte multe despre Edineț – descoperiri la nivel de zone, oameni, chiar și prestări ale serviciilor la nivel de instituții. Am cunoscut oameni implicați activ în viața orașului. Și acum, am o viziune mai clară despre ce se întâmplă în regiune și sunt mai inițiată în viața orașului”, explică Marina.

Ca și o mulțime de regiuni din țară, Edinețul are nevoie de intervenții, care vor reabilita imaginea lui prin îmbunătățirea anumitor spații în stare proastă, dar și aspectele sociale ce țin de viața oamenilor. „Mai multe despre problemele orașului, am aflat prin discuții cu instituțiile din zona de revitalizare aleasă, zona Mendeleev, în urma ședințelor Comisiei Consultative – cu ce dificultăți se confruntă localnicii, de ce schimbări ei au nevoie. Am mers la grădiniță, liceu și câteva ONG-uri din zonă și am reușit să discut cu funcționarii de acolo”, povestește Marina.

Din spusele sale, câteva dintre probleme identificate ar fi lipsa unei infrastructuri dezvoltate și a sentimentului de oraș sigur. „La noi, nu sunt amenajate drumurile, deși iluminat stradal parțial este. Nu sunt limitatoare de viteză, chiar dacă trotuarul este pavat, mai ales că e un risc mare de accidente rutiere în spațiile din preajma grădinițelor”, menționează Marina. Echipa de la Edineț a mai aflat ce tip de schimbări își doresc copiii și adolescenții din zonă prin intermediul unui concurs de desene.

Nu am ezitat să o întrebăm ce crede despre procesul elaborării Programului de Revitalizare în alte regiuni ale țării. „Am locuit în Bălți și cunosc bine zona de revitalizare (n.a. zona aferentă Gimnaziului I.Cuza) evidențiată în cadrul Programului și chiar cred că aceasta are un potențial minunat în procesul de reabilitare. Sunt multe blocuri, dar drumurile sunt în stare proastă; foarte mulți copii nu au zone de joacă, familiile nu au unde să se odihnească, deși sunt zone verzi. Iar despre Ungheni, de unde sunt originară, zona aleasă este extrem de importantă pentru locuitori și îmbunătățirea acesteia va rezolva multe probleme existente.

Spiritul pozitiv și implicarea Marinei este un exemplu demn de urmat. „Le doresc tuturor să nu aibă frică. Din start, procesul pare a fi ireal pentru că are atât de multe etape de urmat. Astfel, e ușor să renunți, dar dacă ai o dorință enormă de a face schimbări frumoase, vor veni și ideile, și sursele de investiție”, îndeamnă ea.

  • Responsabilă de Revitalizarea Urbană mun. Edineț – Marina Vorbăneț
  • Email: marina.vorbanet@gmail.com
  • Telefon: +3736 855 12 22
  • Facilitator local – Alexandru Munteanu, urbanist

Articolul face parte din seria activităților implementate în contextul promovării abordării de Revitalizare Urbană în Republica Moldova cu suportul Programului Polonez de Cooperare pentru Dezvoltare al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Polone.

0

ani de activitate în
Republica Moldova

0

proiecte de dezvoltare
locală co-finanțate

0

parteneriate facilitate

0

membri în echipă
Istorii de succes

Mihai Chitaica, GAL „Serpentina Nistrului”: Am reușit să aduc copii la performanțe extrem de bune

,

12 iulie 2019
Vizite: 79

Următoarea istorie este despre un proiect, destinat dezvoltării unei comunități sănătoase și, gândim noi, încercării de a-i obișnui pe copii cu modul sănătos de viață. Vorbim despre proiectul „Turism și sport în siguranță”, beneficiarul direct al căruia e Mihai Chitaica, iar beneficiarii indirecți – copiii clubului său de caiac canoe, un sport nautic, care se practică pe ambarcațiuni ușoare. „Sunt antrenor al clubului, unde se practică acest sport”, povestește dnul Chitaica.

Deschis în a doua jumătate a lui 2016, clubul acum găzduiește lecții de caiac-canoe pentru copiii și adolescenții din satul Varnița. „În cadrul abordării LEADER, am obținut finanțare parțială pentru a procura un motor pentru barca de antrenor. În club, avem copii de vârsta 9-10 ani și atunci când ei sunt la antrenamente, vă dați seama că neapărat trebuie să fiu și eu prin preajmă și să-i supraveghez”, menționează dnul Mihai. Dumnealui zice că adolescenții din club sunt deja mai cu experiență – vin la antrenamente din mai, sunt siguri în mișcările lor pe apă, se țin bine în bărci. „Dacă e cumva un timp mai cu vânt la antrenamente, copiii au nevoie de instrucțiuni și supraveghere specială. Avem bărci sportive, care necesită o echilibrare specială.”

Din spusele antrenorului, doritori să practice caiac-canoe sunt, doar că clubul nu dispune de capacități atât de extinse. „Ne-am plăcea să avem mai multe bărci, mai moderne. Dar și cadre didactice – sunt singurul antrenor și forțele mele nu sunt suficiente pentru a supraveghea mai multe grupuri de copii”, spune dnul Chitaica.

Tinerii antrenați de dnul Chitaica au participat și la competiții în Bălți, Varnița și Chișinău. „Da, avem și veste de protecție, care pot ține persoane, ce cântăresc până la 80 de kg. Totuși, am antrenat copiii în exerciții de înot pe anumite distanțe și ei și-au dezvoltat abilitățile în acest sport”, spune cu mândrie dnul Mihai. „Mi-au fost de-ajuns câteva luni să-i aduc la performanțe extrem de bune.”

Deși afară sufla un vânt rece, tinerii nu regretau nici un minut că dedică atât timp sportului lor poate chiar preferat. Exigența dlui Chitaica i-a ajutat să obțină performanțe deosebite, care îi vor ajuta să meargă împotriva oricărui vânt.

Acest articol face parte din seria „Istorii de Succes”, privind ediția rurală LEADER, Fondul Granturilor Mici 2018, implementat de Solidarity Fund PL in Moldova. Solidarity Fund PL in Moldova susține crearea și activitatea Grupurilor de Acțiune Locală în Republica Moldova, în baza abordării LEADER. Proiectul „Turism și sport în siguranță” este implementat în cadrul ediției rurale LEADER a Fondului Granturilor Mici 2018 (cu suportul Polish aid) și susținut de GAL „Serpentina Nistrului.”

0

ani de activitate în
Republica Moldova

0

proiecte de dezvoltare
locală co-finanțate

0

parteneriate facilitate

0

membri în echipă
Istorii de succes

Familia Necula, GAL „Plaiul Codrilor”: Cu mica noastră afacere, vom deschide noi locuri de muncă

,

12 iulie 2019
Vizite: 64

Am vizitat familia Necula într-o dimineață călduroasă de toamnă. Domnea un parfum proaspăt al unui anotimp colorat, care deja de săptămâni bune a intrat în drepturi pe plaiul nostru. Acum, călătoriile spre satele moldovenești au devenit mai interesante, întrucât orice peisaj îți atrage privirea, iar fiecare frunză cade poetic.

După aproape o oră petrecută în automobil și un ceai deja rece, luat mai devreme de la cel mai apropiat magazin din Capitală, am pornit spre mai o margine a satului Dolna, r-n Strășeni, să vizităm familia Necula. Vasile și Valentina Necula sunt beneficiari ai proiectului Fondului Granturilor Mici, implementat de Solidarity Fund PL în Moldova. Proiectul lor e întitulat „Crearea condițiilor de procesare a fructelor în microregiunea GAL «Plaiul Codrilor».” Astfel, în gospodăria lor, datorită contribuției parțiale a FGM, a apărut un al doilea cuptor, utilizat pentru deshidratarea fructelor. „Am decis să ridicăm cuptoare pentru uscarea fructelor acum trei ani”, povestește Vasile, amintidu-și de obiceiul din copilărie de a usca prunele în așa-zisele loznițe. „Mă mândresc cu ceea ce fac. Visam să am cuptoare, la care să prelucrez fructele. Visam și la livada mea, iar acum ea are tocmai 27 de hectare”, povestea Vasile când ne plimbam printre rândurile enorme de arbori de prun.

Dacă ai vedea cuptoarele, te-ai minuna ce construcții detaliate și migăloase sunt ele. „Acum trăim în timpul tehnologiilor mai performante, mai bune. Avem de gând să deschidem niște contracte cu parteneri, să dezvoltăm un cuptor de gătit, pentru care va trebui să ne conectăm la gaz metan”. Anul curent, au fost uscate circa 45 de tone de prune, culese din livada familiei Necula. Anul următor, este planificată oferirea serviciilor uscătoriei și altor doritori.

Livada a fost sădită prin 2005, dar, pe parcursul anilor, au mai fost adăugați și alți arbori. În livada familiei Necula, cresc trei soiuri de bază de prune și câteva hectare de centenar. „Cel mai greu ne-a fost să trecem prin anii de așteptări – când pomii cresc, când se fac investiții simțitoare. Momentul, însă, când am cules prima roadă, a fost extrem de fericit – ne-a crescut inima și eram atât de mândri, încât chiar și faptul că am luat credite nu ne-a părut o decizie rea.” La moment, familia Necula muncește la îmbunătățirea picurătoarelor, astfel încât arborii să primească necesarul de apă – așa, și calitatea prunelor e mai bună, și vânzările, la sigur, vor crește. Sunt trase, deocamdată, picurători la doar trei hectare de pomi. „Nu regret nici un minut că dedic atât timp acestui lucru! Fac ceea ce-mi place, chiar de pare greu – suntem într-un proces continuu de muncă”, zise Vasile.

Dacă vă-ntrebați ce face familia Necula cu prunele uscate, să știți că le vinde. „Mulți se interesează de ele. Suntem în pregătirea certificatelor de calitate”, a menționat Vasile. „La anul, vrem producție dublă, iar asta înseamnă și mai mulți lucrători. Astfel, cu mica noastră afacere vom deschide noi locuri de muncă, prin care sperăm că vom atrage mai mulți muncitori spre Dolna. Toți vor avea și leafă bună, și prune pe masă!”

La moment, familia Necula are un mic parteneriat cu o firmă, care va transmite câteva tone de prune spre Ucraina, dar speră să facă contracte și cu Polonia sau Italia. „S-ar părea că nu avem așa multe succese, dar am făcut și o linie de sortare, spălare și calibrare”, a punctat Vasile.

Dumnealui îndeamnă toți cei doritori de a contribui la dezvoltarea comunităților și a micilor afaceri în zona rurală să participe la proiecte, prin care ei pot obține susținere financiară parțială. „Trebuie mereu de mers înainte, că sunt o mulțime de proiecte, unde putem investi și noi bani, primim susținere și avem și noi un folos. Pentru oamenii din sate tot e un plus – cu pași mici, ne dezvoltăm afacerea și facem noi locuri de muncă. Agricultura pare un domeniu greu, dar cu puțin efort, vom vedea și rezultate bune”, accentuează Vasile.

După ce ne-am luat și noi prune și mere uscate, ne-am văzut de drum și am plecat spre următorul proiect, realizat în GALul „Plaiul Codrilor”, unde sunt proiecte atât de diverse și interesante, că nu știi despre care să povestești mai repede.

Acest articol face parte din seria „Istorii de Succes”, privind ediția rurală LEADER, Fondul Granturilor Mici 2018, implementat de Solidarity Fund PL în Moldova. Solidarity Fund PL în Moldova susține crearea și activitatea Grupurilor de Acțiune Locală în Republica Moldova, în baza abordării LEADER. Proiectul „Crearea condițiilor de procesare a fructelor în microregiunea GAL «Plaiul Codrilor»” este implementat în cadrul ediției rurale LEADER a Fondului Granturilor Mici 2018 (cu suportul Polish aid) și susținut de GAL „Plaiul Codrilor”.

0

ani de activitate în
Republica Moldova

0

proiecte de dezvoltare
locală co-finanțate

0

parteneriate facilitate

0

membri în echipă
Istorii de succes

Dan Moraru, Bălți: Programul de Revitalizare este o experiență valoroasă, în care trebuie implicată și comunitatea locală

,

12 iulie 2019
Vizite: 70

Programul de Revitalizare Urbană este o inițiativă ambițioasă, ce presupune dezvoltarea integrată și sustenabilă a orașelor, pornind de la zona de revitalizare. În cadrul acestei inițiative, cunoaștem comunitățile urbane, precum și idei strălucite de proiect, menite să îmbunătățească viața cetățenilor.

Elaborarea Programului de Revitalizare Urbană a Mun. Bălți a parcurs o cale lungă”, spune Dan Moraru, șef al Serviciului Relații Externe și Atragerea Investițiilor, Primăria Mun. Bălți și responsabil de Revitalizare Urbană în Mun. Bălți. „Am trecut prin etapele de înscriere în cadrul apelului de propuneri pentru suport tehnic, am analizat detaliat zonele din Municipiu potrivit indicatorilor sociali, economici, de mediu, tehnici și spațial-funcțional, am identificat Slobozia drept zona de revitalizare și am executat un Fact Finding Mission.”

Zona aferentă Gimnaziului „Alexandru Ioan Cuza” are un potențial uimitor – un număr mare de instituții publice sau de educație timpurie, centre de sănătate, spații verzi și alte elemente urbanistice importante. „În urma ședințelor Comisiei Consultative, ne-am ales și cu o viziune a proiectului – Împreună pentru un mod sănătos de viață, incluziune socială și siguranță în zona aferentă gimnaziului Alexandru Ioan Cuza. Astfel, acum suntem în perioada elaborării proiectelor de revitalizare”, adaugă Dan.

Problemele de revitalizare și soluționarea acestora au fost discutate în timpul mai multor ședințe interactive – la una au participat și experți din Polonia. „Acum am ajuns să fim 18 membri – oameni diverși și implicați.” Câteva dintre ideile de proiecte selectate în urma ședințelor sunt reabilitarea accesului pietonal și amenajarea spațiilor verzi de pe str. Cahul din zona Slobozia, restaurarea și amenajarea unui teren de joacă pentru copii, crearea condițiilor normale de activitate în instituțiile de educație pentru lucrători și copii și reabilitarea iluminatului stradal în preajma instituțiilor publice.”

Programul de Revitalizare este un exemplu demn de îmbunătățire a comunității, un proces bun și o experiență valoroasă, în care, neapărat, trebuie implicată și comunitatea locală”, menționează Dan.

Articolul face parte din seria activităților implementate în contextul promovării abordării de Revitalizare Urbană în Republica Moldova cu suportul programului polonez de cooperare pentru dezvoltare al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Polone.

0

ani de activitate în
Republica Moldova

0

proiecte de dezvoltare
locală co-finanțate

0

parteneriate facilitate

0

membri în echipă
Istorii de succes

Prin Revitalizarea Urbană, m-am revitalizat și eu ca personalitate

Dorina Lisnic, Soroca

Revitalizare Urbană
12 iulie 2019
Vizite: 713

Programele de Revitalizare Urbană au ajuns la etapa de prezentare și consultări publice – responsabilii de Revitalizare povestesc mai multe despre modul în care aceștia au identificat zonelor degradate, care sunt necesitățile comunității și soluțiile inovative pentru orașe.

Că tot am povestit despre Ungheni, Edineț și Bălți, astăzi vă informăm despre succesele Municipiului Soroca prin prisma povestirilor Dorinei Lisnic, specialistă principală în cadrul Primăriei și responsabilă de Revitalizarea Urbană Soroca.
Adunând diverse opinii și păreri, dovezi vizuale despre starea orașului, Dorina Lisnic, cu suportul Mariei Axenti și a echipei locale, a elaborat un Program de Revitalizare Urbană foarte bun, care servește drept un exemplu de valoare. E de menționat că scopul acestora este de a facilita dezvoltarea participativă a orașelor. „PRU în sine începe cu analiza aprofundată a Mun. Soroca, executată în baza indicatorilor necesari”, povestește Dorina. „De-a lungul procesului de diagnosticare a problemelor, am depistat că avem parte de multe dificultăți – din domeniul social, câteva exemple ar fi rata mare a persoanelor de vârsta treia, copiii din comunitățile rome nu frecventează regulat grădinițele și școlile și mai e și o rată mare a șomajului”, menționează Dorina. La acestea mai sunt adăugate și probleme de ordin economic, unde activitatea antreprenorială este extrem de scăzută, iar problemele de mediu sunt și mai simțitoare, din cauza prezenței unei gunoiște neautorizate, distribuirea neuniformă a punctelor de colectare a deșeurilor și nu doar. Zone de agrement nu sunt, iar drumurile sunt în stare degradată.

„Drept zonă de revitalizare a fost ales Dealul Romilor, cu o mică extindere din Zona Hidroinpex și din Zona Colegiului Agricol”, accentuează Dorina. „Micro-regiunea dispune de un potențial uman de valoare, care poate fi implicat în colaborările noastre pentru dezvoltarea orașului. Acolo există spații, care pot fi utilizate spre organizarea cursurilor de pregătire profesională pentru comunitate, iar casele comunității rome pot servi drept o atracție turistică și, credem unul dintre elementele principale în edificarea identității culturale a Mun. Soroca”, adaugă Dorina.

Câteva idei de proiecte ar fi reparația capitală a grădiniței Nr. 4 pentru încurajarea copiilor din comunitatea romă să frecventeze instituția educațională, elaborarea cursurilor de pregătire profesională, organizarea unui Festival al Romilor, amenajarea și valorificarea terenurilor și spațiilor publice, crearea unei campanii de sensibilizare a managementului deșeurilor, crearea unui centru național al comunității rome și alte propuneri interesante, identificate în urma discuțiilor cu localnicii și incluse în Program, pe care-l găsiți pe site-ul Primăriei Soroca.

Potrivit Fact Finding Mission, casele din zonă au nevoie de reparație, PC: Maria Axenti
„Vă spun sincer – am speranțe foarte mari și cred cu adevărat că, prin intermediul PRU, vom schimba viața locuitorilor din zona de revitalizare aleasă. Într-adevăr, este zona cea mai degradată din Municipiu. Îmi doresc enorm să îmbunătățim calitatea vieții locuitorilor zonei, pentru că toți merită să trăiască în condiții mai bune”, spune Dorina. „Copiii din zonă trebuie să meargă la o grădiniță, condițiile căreia sunt adaptate standardului european. Lupt să fie eliminată și segregarea socială dintre comunitatea romă și moldovenii de rând – da, la noi este observată o discrepanță între comunități și un nivel de discriminare simțitor, dar e absolut necesar să fim împreună, să muncim și să ne ajutăm reciproc”, adaugă Dorina.

Ne întrebam dacă și oamenii sunt implicați în acest proces, dar ne-am convins rapid de acest lucru în cadrul consultărilor publice privind PRU Soroca, unde au participat 45 de oameni și aceștia au fost extrem de activi în discutarea Programului. „Oamenii sunt cointeresați în dezvoltarea zonei – unii sunt gata chiar și să fie voluntari la anumite etape de lucru și să contribuie cu alte necesități, poate chiar și susținere financiară.” E de menționat că reprezentanții comunității rome au afirmat că vor participa în cadrul realizării proiectelor din PRU.

„Pot să vă spun cu siguranță că prin intermediul acestui Program, m-am revitalizat ca personalitate. Mi-am dezvoltat abilitățile de lucru într-un domeniu necunoscut, dar unde am reușit, datorită sprijinului facilitatorilor și experților internaționali, să creez un Program foarte bun. Sunt mândră de acțiunile mele”, punctează Dorina.

  • Responsabilă de Revitalizarea Urbană mun. Soroca – Dorina Lisnic
  • Email: lisnic.dorina79@mail.ru
  • Telefon: +373 6931 83 49
  • Facilitator local – Maria Axenti, Centrul de Urbanism

Poze: FGM, Vadim Șterbate, Maria Axenti

Articolul face parte din seria activităților implementate în contextul promovării abordării de Revitalizare Urbană în Republica Moldova cu suportul Programului Polonez de Cooperare pentru Dezvoltare al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Polone.

0

ani de activitate în
Republica Moldova

0

proiecte de dezvoltare
locală co-finanțate

0

parteneriate facilitate

0

membri în echipă
Istorii de succes

Cetățenii visează la o zonă de recreere și multifuncțională în Ungheni-Vale

Eduard Balan, Ungheni

Revitalizare Urbană
12 iulie 2019
Vizite: 555

Procesul de Revitalizare cuprinde multe orașe din Republica Moldova. De data aceasta vorbim despre Ungheni – al șaptelea cel mai mare oraș din Moldova și unul dintre principalele puncte vamale din țară.

„Am fost implicat în Program încă de la inițierea acestuia. Am participat la două vizite în Polonia, unde, inițial, am fost informat despre ce înseamnă Revitalizarea Urbană. Ulterior, ne-am înscris în cadrul suportului tehnic, prin care am obținut sursa de finanțare pentru a elabora Programul. Apoi, am parcurs toți pașii – analiza indicatorilor din teritoriu, am împărțit localitatea pe zone în baza a șapte grupuri de inițiativă locală”, povestește Eduard Balan, Viceprimar al mun. Ungheni, persoană responsabilă de Revitalizare Urbană mun. Ungheni. Dumnealui a menționat că au fost identificate trei zone degradate, dintre care, în urma unei analize minuțioase a comisiei multisectoriale cu specialiști din Primărie și alte domenii, a fost ales Ungheni-Vale drept zonă de revitalizare.

„În Comisia Consultativă, cu care petrecem ședințele de lucru regulate, intră reprezentanți ai Primăriei și membri ai grupului de inițiativă locală, adică Președintele acestuia, cetățenii activi, tineri din Centrul de Tineret din zona de revitalizare, un reprezentant al Colegiului Poliției de Frontieră și un agent economic din zonă”, menționează Eduard Balan.

Desigur, a fost făcută o analiză aprofundată a zonei alese. Cetățenii, la fel, și-au exprimat ideile și dorințele despre Ungheni-Vale și ce s-ar putea de schimbat în acest spațiu vast. „Astfel, am ajuns să avem 10 idei de proiect, care ar putea timp de trei ani (n.a. 2019 – 2021) să ducă la schimbări impresionante în oraș, astfel încât situația să fie îmbunătățită, iar indicatorii negativi să fie reduși sau chiar să lipsească”, speră dl Balan.

Viceprimarul menționează că după implementarea Programului, lucrurile se vor schimba spre bine, mai ales că cetățenii sunt mai activi și se vor implica avid în rezolvarea problemelor orașului. „Îmi doresc să nu ne limităm doar aici. Locuitorii visează la o zonă de recreere, unde va fi și o zonă multifuncțională pentru copii, sport, persoane de vârsta a treia, o zonă de odihnă și un teatru de vară.”

Un îndemn al Viceprimarului este ca toți din comunitățile orașelor trebuie să se implice activ în procesele de dezvoltare a zonelor urbane.

  • Responsabil de Revitalizarea Urbană mun. Ungheni – Eduard Balan, viceprimar mun. Ungheni
  • Email: viceprimar.balan@gmail.com
  • Facilitator: Ion Ungureanu, Centrul de Urbanism

Articolul face parte din seria activităților implementate în contextul promovării abordării de Revitalizare Urbană în Republica Moldova cu suportul programului polonez de cooperare pentru dezvoltare al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Polone. Urmăriți pagina de Facebook Solidarity Fund PL în Moldova pentru a fi la curent cu toate etapele acestui Program.

0

ani de activitate în
Republica Moldova

0

proiecte de dezvoltare
locală co-finanțate

0

parteneriate facilitate

0

membri în echipă
Istorii de succes

Întregul Proces și Program de Revitalizare a fost o provocare pentru mine

Marina Vorbaneț, Edineț

Revitalizare Urbană
12 iulie 2019
Vizite: 532

Astăzi, vorbim despre Municipiul Edineț și schimbările pozitive, ce vor avea loc prin prisma Programului de Revitalizare.

„Inițial, întregul Program a fost o provocare enormă, pentru că eu, de fapt, nu sunt originară din Edineț”, ne spune Marina Vorbaneț, Specialist la primăria Mun. Edineț și responsabilă de Revitalizarea Urbană mun. Edineț. „Fiind numită într-o asemenea funcție în cadrul procesului, am reușit să aflu foarte multe despre Edineț – descoperiri la nivel de zone, oameni, chiar și prestări ale serviciilor la nivel de instituții. Am cunoscut oameni implicați activ în viața orașului. Și acum, am o viziune mai clară despre ce se întâmplă în regiune și sunt mai inițiată în viața orașului”, explică Marina.

Ca și o mulțime de regiuni din țară, Edinețul are nevoie de intervenții, care vor reabilita imaginea lui prin îmbunătățirea anumitor spații în stare proastă, dar și aspectele sociale ce țin de viața oamenilor. „Mai multe despre problemele orașului, am aflat prin discuții cu instituțiile din zona de revitalizare aleasă, zona Mendeleev, în urma ședințelor Comisiei Consultative – cu ce dificultăți se confruntă localnicii, de ce schimbări ei au nevoie. Am mers la grădiniță, liceu și câteva ONG-uri din zonă și am reușit să discut cu funcționarii de acolo”, povestește Marina.

Din spusele sale, câteva dintre probleme identificate ar fi lipsa unei infrastructuri dezvoltate și a sentimentului de oraș sigur. „La noi, nu sunt amenajate drumurile, deși iluminat stradal parțial este. Nu sunt limitatoare de viteză, chiar dacă trotuarul este pavat, mai ales că e un risc mare de accidente rutiere în spațiile din preajma grădinițelor”, menționează Marina. Echipa de la Edineț a mai aflat ce tip de schimbări își doresc copiii și adolescenții din zonă prin intermediul unui concurs de desene.

Nu am ezitat să o întrebăm ce crede despre procesul elaborării Programului de Revitalizare în alte regiuni ale țării. „Am locuit în Bălți și cunosc bine zona de revitalizare (n.a. zona aferentă Gimnaziului I.Cuza) evidențiată în cadrul Programului și chiar cred că aceasta are un potențial minunat în procesul de reabilitare. Sunt multe blocuri, dar drumurile sunt în stare proastă; foarte mulți copii nu au zone de joacă, familiile nu au unde să se odihnească, deși sunt zone verzi. Iar despre Ungheni, de unde sunt originară, zona aleasă este extrem de importantă pentru locuitori și îmbunătățirea acesteia va rezolva multe probleme existente.”

Spiritul pozitiv și implicarea Marinei este un exemplu demn de urmat. „Le doresc tuturor să nu aibă frică. Din start, procesul pare a fi ireal pentru că are atât de multe etape de urmat. Astfel, e ușor să renunți, dar dacă ai o dorință enormă de a face schimbări frumoase, vor veni și ideile, și sursele de investiție”, îndeamnă ea.

  • Responsabilă de Revitalizarea Urbană mun. Edineț – Marina Vorbăneț
  • Email: marina.vorbanet@gmail.com
  • Telefon: +3736 855 12 22
  • Facilitator local – Alexandru Munteanu, urbanist

Articolul face parte din seria activităților implementate în contextul promovării abordării de Revitalizare Urbană în Republica Moldova cu suportul Programului Polonez de Cooperare pentru Dezvoltare al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Polone.

0

ani de activitate în
Republica Moldova

0

proiecte de dezvoltare
locală co-finanțate

0

parteneriate facilitate

0

membri în echipă
Istorii de succes

Programul de Revitalizare este o experiență valoroasă, în care trebuie implicată și comunitatea locală

Dan Moraru, Bălți

Revitalizare Urbană
12 iulie 2019
Vizite: 599

Programul de Revitalizare Urbană este o inițiativă ambițioasă, ce presupune dezvoltarea integrată și sustenabilă a orașelor, pornind de la zona de revitalizare. În cadrul acestei inițiative, cunoaștem comunitățile urbane, precum și idei strălucite de proiect, menite să îmbunătățească viața cetățenilor.

„Elaborarea Programului de Revitalizare Urbană a Mun. Bălți a parcurs o cale lungă”, spune Dan Moraru, șef al Serviciului Relații Externe și Atragerea Investițiilor, Primăria Mun. Bălți și responsabil de Revitalizare Urbană în Mun. Bălți. „Am trecut prin etapele de înscriere în cadrul apelului de propuneri pentru suport tehnic, am analizat detaliat zonele din Municipiu potrivit indicatorilor sociali, economici, de mediu, tehnici și spațial-funcțional, am identificat Slobozia drept zona de revitalizare și am executat un Fact Finding Mission.”

Zona aferentă Gimnaziului „Alexandru Ioan Cuza” are un potențial uimitor – un număr mare de instituții publice sau de educație timpurie, centre de sănătate, spații verzi și alte elemente urbanistice importante. „În urma ședințelor Comisiei Consultative, ne-am ales și cu o viziune a proiectului – Împreună pentru un mod sănătos de viață, incluziune socială și siguranță în zona aferentă gimnaziului Alexandru Ioan Cuza. Astfel, acum suntem în perioada elaborării proiectelor de revitalizare”, adaugă Dan.

Problemele de revitalizare și soluționarea acestora au fost discutate în timpul mai multor ședințe interactive – la una au participat și experți din Polonia. „Acum am ajuns să fim 18 membri – oameni diverși și implicați.” Câteva dintre ideile de proiecte selectate în urma ședințelor sunt reabilitarea accesului pietonal și amenajarea spațiilor verzi de pe str. Cahul din zona Slobozia, restaurarea și amenajarea unui teren de joacă pentru copii, crearea condițiilor normale de activitate în instituțiile de educație pentru lucrători și copii și reabilitarea iluminatului stradal în preajma instituțiilor publice.

„Programul de Revitalizare este un exemplu demn de îmbunătățire a comunității, un proces bun și o experiență valoroasă, în care, neapărat, trebuie implicată și comunitatea locală”, menționează Dan.

Mai multe despre programul de revitalizare găsiți aici.

Articolul face parte din seria activităților implementate în contextul promovării abordării de Revitalizare Urbană în Republica Moldova cu suportul programului polonez de cooperare pentru dezvoltare al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Polone.

0

ani de activitate în
Republica Moldova

0

proiecte de dezvoltare
locală co-finanțate

0

parteneriate facilitate

0

membri în echipă
Istorii de succes

Îmi doresc să implic mai mulți oameni în dezvoltarea satului

Pavlina Petrașco, s. Bucuteni, r-n Râbnița

A2S
12 iulie 2019
Vizite: 595

Întrucât mulți și-au exprimat dorința să afle detalii despre ce, totuși, se întâmplă în cadrul proiectului Acces pentru Succes, echipa A2S a hotărât să publice o serie de articole despre participanții și inițiativele lor – doar ele sunt atât de multe și atât de diverse și interesante, mai ales dacă vorbim despre parteneriatele dintre comunitățile de pe ambele maluri ale râului Nistru.

„Sunt Pavlina Petrașco, Președintele Consiliului – Primar al satului Bucuteni, r-n Râbnița. Oamenii m-au ales, ca să îmbunătățesc viața satului”. Deputatul regiunii, unde Pavlina locuiește și muncește, își dorește să facă doar schimbări pozitive în comunitate, de aia și a sfătuit-o pe Pavlina să se înregistreze în proiect. Așa au plecat la un training în Tiraspol în septembrie 2017 împreună cu Primarul satului vecin Jura.

„Aveam doar idei de dezvoltare culturală”, povestește Pavlina. „Îmi doresc să implic mai mulți oameni în dezvoltarea satului și menținerea tradițiilor, dar nu prea avem posibilități în această direcție – nici spațiu, nici condiții adecvate. Iată de ce am găsit un spațiu, pe care ne dorim să-l îmbunătățim – să-l conectăm la un sistem de încălzire pe gaz.”
În s. Butuceni vei găsi de toate, dar într-o stare proastă. „Am ales unicul edificiu al sălii de sport – are pereții înalți, un acoperiș bun și ne-am zis că în zilele cu vreme urâtă sau în serile reci de iarnă, ai noștri pot să se adune în acest spațiu. Vara, sătenii își petrec timpul îngrijind grădinile, așa că iarna tot trebuie să te ocupi cu ceva productiv. Spre exemplu, adulții ar putea transmite generațiilor mai tinere experiența lor în împletit și brodat și, poate chiar, cântatul poeziilor tradițional. De asemenea, tinerii vor putea frecventa orele de mini-fotbal, volei și tenis”.
Proiectul coordonat de Pavlina este susținut enorm de către comunitatea locală. „Reprezint Administrația satului și, împreună cu deputații, luăm decizia încotro să orientăm sursele prezente, unde mai găsim surse financiare noi, cine va îndeplini sarcinile proiectului, unde apelăm la ajutorul voluntarilor – până la urmă, fiecare dintre noi contribuie cu ceva”, continuă Pavlina. Astfel, împreună cu un grup de inițiativă din 50 de oameni din diverse domenii și cu sătenii, Pavlina și echipa de deputați a început să studieze despre istoria satului. „Spre exemplu, în cadrul unui chestionar, am aflat că hramul satului până în anii ’40 era celebrat pe 28 august, uar acum e oe 4 noiembrie”.

Pavlina a urat viitorilor participanți în cadrul proiectului un sfat util – să nu să se dea bătuți și mereu să meargă înainte să-și atingă scopul.

Această serie de articole este scrisă în cadrul proiectului Acces pentru Succes, implementat de către consorțiul de organizații Solidarity Fund PL în Moldova, EcoContact, Ecospectr și Moștenitorii. Proiectul Acces pentru Succes este finanțat de Uniunea Europeană în cadrul programului „Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii” și de Ministerul Afacerilor Externe al Poloniei, în cadrul programului „Ajutorul Poloniei”.

0

ani de activitate în
Republica Moldova

0

proiecte de dezvoltare
locală co-finanțate

0

parteneriate facilitate

0

membri în echipă
Istorii de succes

Trebuie să fim mereu activi – nu doar să așteptăm oportunități.

Iulia Bernaz, Crasnogorca, r-nul Grigoriopol

A2S
12 iulie 2019
Vizite: 514

Încă un articol despre proiectele de parteneriat din cadrul schemei de grant a proiectului „Acces pentru Succes”. Din data de 2 ianuarie curent, acestea sunt în proces de implementare. Astăzi, vorbim cu Iulia Bernaz, reprezentanta ONG-ului „Процветание” din satul Crasnogorca, r-nul Grigoriopol.

„Sunt Iulia. Locuiesc acum în Crasnogorca, unde m-am întors după absolvirea facultății din Tiraspol. Lucrez în calitate de specialist principal în cadrul administrației satului. Liderul administrației locale mi-a propus să particip în cadrul proiectului pentru a îmbunătăți condițiile de funcționare a grădiniței”, povestește Iulia. În timpul înscrierii la proiect, grupul de inițiativă locală, luând în considerare dorințele consătenilor, a planificat atât înlocuirea geamurilor grădiniței din localitate, cât și conectarea Casei de Cultură la un sistem de încălzire pe bază de gaz.

Anterior, eroina articolului nostru o ajuta pe directoarea grădiniței la scrierea propunerii de proiect, pentru obținerea grantului de finanțare. Dar aceasta a fost nevoită să plece peste hotarele țării din motive personale. Astfel, Iulia, împreună cu grupul de inițiativă, a continuat lucrul pentru scrierea proiectului, și ulterior implementarea acestuia.

„Înainte, grădinița pentru copii era o instituție care funcționa sezonier, întrucât era lipsită de un sistem de încălzire. În 2014, odată cu venirea noii directoare – Valentina Osințeva, grădinița a început să se dezvolte. Dumneaei a găsit specialiști pentru fiecare sesiune educațională cu copiii, educatori cu studii pedagogice și talent de a lucra cu picii și a reușit să conecteze instituția la un sistem de încălzire. Grădinița s-a transformat într-o mică poveste – grupuri frumos organizate și comode, spații separate de joc în aer liber pentru copii, utilarea spațiului cu construcții de joc sigure. După aceste eforturi, d-na Osințeva a venit cu ideea să schimbe geamurile și ușile în instituție”, povestește Iulia. Iată de ce, cu mult entuziasm, au hotărât să se înscrie la proiect.

„Proiectul Acces pentru Succes ne susține enorm – fiecare training este un impuls spre o nouă schimbare. Studiem metode interesante, pe care le putem implementa și în rândul tinerilor, pentru a organiza diverse evenimente.”

După cum am menționat anterior, în ianuarie 2019 a fost dat startul procesului de implementare a proiectelor de parteneriat dintre comunitățile de pe ambele maluri ale Nistrului. Iulia îi îndeamnă pe toți beneficiarii proiectelor să meargă înainte. „Trebuie să fim mereu activi – nu doar să așteptăm oportunități, dar să facem noi înșine schimbări pozitive”, punctează Iulia.

Această serie de articole este scrisă în cadrul proiectului Acces pentru Succes, implementat de către consorțiul de organizații Solidarity Fund PL în Moldova, EcoContact, Ecospectr și Moștenitorii. Proiectul Acces pentru Succes este finanțat de Uniunea Europeană în cadrul programului „Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii” și de Ministerul Afacerilor Externe al Poloniei, în cadrul programului „Ajutorul Poloniei”.

0

ani de activitate în
Republica Moldova

0

proiecte de dezvoltare
locală co-finanțate

0

parteneriate facilitate

0

membri în echipă
Istorii de succes

Am cunoscut oameni noi și viitori colegi

Sudaber Guseinova, Grigoriopol

A2S
12 iulie 2019
Vizite: 607

Acest articol este despre un proiect din s. Butor, Grigoriopol. Despre acest proiect de parteneriat non-comercial ne va povesti Sudaber Guseinova, „Centrul de sprijin și dezvoltare socială «Успешная женщина»”

Echipa eroinei acestui articol a menționat că inițial s-a înregistrat în proiect cu două idei. „Ne doream să conectăm Casa de Cultură la un sistem de încălzire și să deschidem o mini-brutărie socială. Dar, întrucât un sat putea veni cu o singură idee, am decis că cel mai important spațiu cultural de la noi are nevoie de încălzire”, povestește Sudaber. După, echipa a contactat lucrătorii Casei de Cultură pentru o eventuală colaborare și, împreună, s-au înscris în proiect cu ideea menționată.

„Am făcut sesiuni de chestionare pentru locuitorii Butorului, pentru a afla părerile lor, care probleme din comunitate necesită o soluție cât mai rapidă și, în cele din urmă, a fost stabilit că dintre cele trei probleme menționate, cea mai apăsătoare era lipsa sistemului de încălzire în Casa de Cultură”. Această inițiativă este susținută de către Primărie și de organizația, unde Sudaber activează. „E de menționat că primăria și-a asumat cheltuielile de contribuție proprie în valoare de 30% în cadrul proiectului. În plus, proiectul nostru este creat în parteneriat cu s. Cîșla, r-ul Telenești. În acest sat, dezvoltarea culturii este o prioritate – proiectul satului este direcționat către crearea unui spațiu de dans și, având cu ei interese comune, în timpul înscrierii la apelul de propuneri, am hotărât să organizăm evenimente culturale comune pe ambele maluri ale Nistrului”, accentuează Sudaber.
„Beneficiem de un suport informațional enorm din partea organizatorilor – în timpul acestui an de proiect, toți am aflat informație utilă și chiar reutilizabilă. Acces pentru Succes oferă sprijin informațional, educațional, suportul din partea experților în realizarea proiectului și parteneriat de durată – aici, am cunoscut oameni noi și viitori colegi”, povestește Sudaber.
Vizita de studiu în Polonia a influențat entuziasmul participanților programului. „În cadrul vizitei, am aflat despre experiența poloneză în lucrul cu comunitățile, spre care noi tindem. E un program complex, ce nu susține moral, financiar și informațional”.
Un sfat viitorilor participanți – „Pentru schimbări mari, e nevoie nu doar de dorință, dar și de o echipă bună, care mereu te va susține într-un moment de dificultate – dacă nu o echipă sigură, calea spre succes va fi cu baraje. Și, binînțeles, să nu vă fie frică de nimic – în acest proiect veți fi instruit, susținut. Cel mai important este să ai dorință și scopul bine-definit de a schimba viața comunității.”

Această serie de articole este scrisă în cadrul proiectului Acces pentru Succes, implementat de către consorțiul de organizații Solidarity Fund PL în Moldova, EcoContact, Ecospectr și Moștenitorii. Proiectul Acces pentru Succes este finanțat de Uniunea Europeană în cadrul programului „Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii” și de Ministerul Afacerilor Externe al Poloniei, în cadrul programului „Ajutorul Poloniei.”

0

ani de activitate în
Republica Moldova

0

proiecte de dezvoltare
locală co-finanțate

0

parteneriate facilitate

0

membri în echipă
Istorii de succes

Cu mica noastră afacere, vom deschide noi locuri de muncă

Familia Necula, GAL „Plaiul Codrilor"

Abordarea LEADER
12 iulie 2019
Vizite: 683

Am vizitat familia Necula într-o dimineață călduroasă de toamnă. Domnea un parfum proaspăt al unui anotimp colorat, care deja de săptămâni bune a intrat în drepturi pe plaiul nostru. Acum, călătoriile spre satele moldovenești au devenit mai interesante, întrucât orice peisaj îți atrage privirea, iar fiecare frunză cade poetic.

După aproape o oră petrecută în automobil și un ceai deja rece, luat mai devreme de la cel mai apropiat magazin din Capitală, am pornit spre mai o margine a satului Dolna, r-n Strășeni, să vizităm familia Necula. Vasile și Valentina Necula sunt beneficiari ai proiectului Fondului Granturilor Mici, implementat de Solidarity Fund PL în Moldova. Proiectul lor e întitulat „Crearea condițiilor de procesare a fructelor în microregiunea GAL «Plaiul Codrilor».” Astfel, în gospodăria lor, datorită contribuției parțiale a FGM, a apărut un al doilea cuptor, utilizat pentru deshidratarea fructelor. „Am decis să ridicăm cuptoare pentru uscarea fructelor acum trei ani”, povestește Vasile, amintidu-și de obiceiul din copilărie de a usca prunele în așa-zisele loznițe. „Mă mândresc cu ceea ce fac. Visam să am cuptoare, la care să prelucrez fructele. Visam și la livada mea, iar acum ea are tocmai 27 de hectare”, povestea Vasile când ne plimbam printre rândurile enorme de arbori de prun.

Dacă ai vedea cuptoarele, te-ai minuna ce construcții detaliate și migăloase sunt ele. „Acum trăim în timpul tehnologiilor mai performante, mai bune. Avem de gând să deschidem niște contracte cu parteneri, să dezvoltăm un cuptor de gătit, pentru care va trebui să ne conectăm la gaz metan”. Anul curent, au fost uscate circa 45 de tone de prune, culese din livada familiei Necula. Anul următor, este planificată oferirea serviciilor uscătoriei și altor doritori.

Livada a fost sădită prin 2005, dar, pe parcursul anilor, au mai fost adăugați și alți arbori. În livada familiei Necula, cresc trei soiuri de bază de prune și câteva hectare de centenar. „Cel mai greu ne-a fost să trecem prin anii de așteptări – când pomii cresc, când se fac investiții simțitoare. Momentul, însă, când am cules prima roadă, a fost extrem de fericit – ne-a crescut inima și eram atât de mândri, încât chiar și faptul că am luat credite nu ne-a părut o decizie rea.” La moment, familia Necula muncește la îmbunătățirea picurătoarelor, astfel încât arborii să primească necesarul de apă – așa, și calitatea prunelor e mai bună, și vânzările, la sigur, vor crește. Sunt trase, deocamdată, picurători la doar trei hectare de pomi. „Nu regret nici un minut că dedic atât timp acestui lucru! Fac ceea ce-mi place, chiar de pare greu – suntem într-un proces continuu de muncă”, zise Vasile.

Dacă vă-ntrebați ce face familia Necula cu prunele uscate, să știți că le vinde. „Mulți se interesează de ele. Suntem în pregătirea certificatelor de calitate”, a menționat Vasile. „La anul, vrem producție dublă, iar asta înseamnă și mai mulți lucrători. Astfel, cu mica noastră afacere vom deschide noi locuri de muncă, prin care sperăm că vom atrage mai mulți muncitori spre Dolna. Toți vor avea și leafă bună, și prune pe masă!”

La moment, familia Necula are un mic parteneriat cu o firmă, care va transmite câteva tone de prune spre Ucraina, dar speră să facă contracte și cu Polonia sau Italia. „S-ar părea că nu avem așa multe succese, dar am făcut și o linie de sortare, spălare și calibrare”, a punctat Vasile.

Dumnealui îndeamnă toți cei doritori de a contribui la dezvoltarea comunităților și a micilor afaceri în zona rurală să participe la proiecte, prin care ei pot obține susținere financiară parțială. „Trebuie mereu de mers înainte, că sunt o mulțime de proiecte, unde putem investi și noi bani, primim susținere și avem și noi un folos. Pentru oamenii din sate tot e un plus – cu pași mici, ne dezvoltăm afacerea și facem noi locuri de muncă. Agricultura pare un domeniu greu, dar cu puțin efort, vom vedea și rezultate bune”, accentuează Vasile.

După ce ne-am luat și noi prune și mere uscate, ne-am văzut de drum și am plecat spre următorul proiect, realizat în GALul „Plaiul Codrilor”, unde sunt proiecte atât de diverse și interesante, că nu știi despre care să povestești mai repede.

Acest articol face parte din seria „Istorii de Succes”, privind ediția rurală LEADER, Fondul Granturilor Mici 2018, implementat de Solidarity Fund PL în Moldova.
Solidarity Fund PL în Moldova susține crearea și activitatea Grupurilor de Acțiune Locală în Republica Moldova, în baza abordării LEADER.
Proiectul „Crearea condițiilor de procesare a fructelor în microregiunea GAL «Plaiul Codrilor»” este implementat în cadrul ediției rurale LEADER a Fondului Granturilor Mici 2018 (cu suportul Polish aid) și susținut de GAL „Plaiul Codrilor”.

0

ani de activitate în
Republica Moldova

0

proiecte de dezvoltare
locală co-finanțate

0

parteneriate facilitate

0

membri în echipă
Istorii de succes

Pavlina Petrașco, s. Butuceni, r-n Râbnița: Îmi doresc să implic mai mulți oameni în dezvoltarea satului

,

12 iulie 2019
Vizite: 78

Întrucât mulți și-au exprimat dorința să afle detalii despre ce, totuși, se întâmplă în cadrul proiectului Acces pentru Succes, echipa A2S a hotărât să publice o serie de articole despre participanții și inițiativele lor – doar ele sunt atât de multe și atât de diverse și interesante, mai ales dacă vorbim despre parteneriatele dintre comunitățile de pe ambele maluri ale râului Nistru.

Sunt Pavlina Petrașco, Președintele Consiliului – Primar al satului Bucuteni, r-n Râbnița. Oamenii m-au ales, ca să îmbunătățesc viața satului”. Deputatul regiunii, unde Pavlina locuiește și muncește, își dorește să facă doar schimbări pozitive în comunitate, de aia și a sfătuit-o pe Pavlina să se înregistreze în proiect. Așa au plecat la un training în Tiraspol în septembrie 2017 împreună cu Primarul satului vecin Jura.

Aveam doar idei de dezvoltare culturală”, povestește Pavlina. „Îmi doresc să implic mai mulți oameni în dezvoltarea satului și menținerea tradițiilor, dar nu prea avem posibilități în această direcție – nici spațiu, nici condiții adecvate. Iată de ce am găsit un spațiu, pe care ne dorim să-l îmbunătățim – să-l conectăm la un sistem de încălzire pe gaz.
În s. Butuceni vei găsi de toate, dar într-o stare proastă. „Am ales unicul edificiu al sălii de sport – are pereții înalți, un acoperiș bun și ne-am zis că în zilele cu vreme urâtă sau în serile reci de iarnă, ai noștri pot să se adune în acest spațiu. Vara, sătenii își petrec timpul îngrijind grădinile, așa că iarna tot trebuie să te ocupi cu ceva productiv. Spre exemplu, adulții ar putea transmite generațiilor mai tinere experiența lor în împletit și brodat și, poate chiar, cântatul poeziilor tradițional. De asemenea, tinerii vor putea frecventa orele de mini-fotbal, volei și tenis”.
Proiectul coordonat de Pavlina este susținut enorm de către comunitatea locală. „Reprezint Administrația satului și, împreună cu deputații, luăm decizia încotro să orientăm sursele prezente, unde mai găsim surse financiare noi, cine va îndeplini sarcinile proiectului, unde apelăm la ajutorul voluntarilor – până la urmă, fiecare dintre noi contribuie cu ceva”, continuă Pavlina. Astfel, împreună cu un grup de inițiativă din 50 de oameni din diverse domenii și cu sătenii, Pavlina și echipa de deputați a început să studieze despre istoria satului. „Spre exemplu, în cadrul unui chestionar, am aflat că hramul satului până în anii ’40 era celebrat pe 28 august, iar acum e pe 4 noiembrie”.

Pavlina a urat viitorilor participanți în cadrul proiectului un sfat util – să nu să se dea bătuți și mereu să meargă înainte să-și atingă scopul.

Această serie de articole este scrisă în cadrul proiectului Acces pentru Succes, implementat de către consorțiul de organizații Solidarity Fund PL în Moldova, EcoContact, Ecospectr și Moștenitorii. Proiectul Acces pentru Succes este finanțat de Uniunea Europeană în cadrul programului „Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii” și de Ministerul Afacerilor Externe al Poloniei, în cadrul programului Polish Aid.

0

ani de activitate în
Republica Moldova

0

proiecte de dezvoltare
locală co-finanțate

0

parteneriate facilitate

0

membri în echipă
Istorii de succes

Rețeaua Națională LEADER din Republica Moldova în cadrul Zilei Europei

,

12 iulie 2019
Vizite: 604

11 și 18 mai au fost zile semnificative în calendarul organizațiilor europene – la Chișinău și la Cahul s-a desfășurat Ziua Europei. Acest eveniment a adunat diverse organizații, reprezentanți ai inițiativelor locale, mici producători și entuziaști în dezvoltarea locală cu același scop – promovarea valorilor locale și europene, atât de necesare pentru o dezvoltare fructuoasă a țării.

Rețeaua Națională LEADER din Republica Moldova a participat în cadrul Orășelului European, oferind informații despre misiunea și viziunea inițiativei europene LEADER și împărtășind bunuri din Grupurile de Acțiune Locală (GAL) în cadrul unui mini-târg.

La Chișinău, vizitatorii orășelului au avut ocazia să exploreze o expoziție a proiectelor implementate în cadrul abordării LEADER, proiecte finanțate de Uniunea Europeană și alți donatori, inclusiv Polish Aid. De asemenea, diverse obiecte de artizanat, în special ii exclusive din mărgeluțe și decorații croșetate, erau puse spre vânzare. La eveniment, au participat GAL-urile „Drumul Gospodarului” și „Valea Halmagei”.

Cahulul a găzduit organizații, misiuni diplomatice și inițiative locale în corturile de pe Piața Orașului. La eveniment au participat șase GAL-uri – „Lunca Prutului de Jos”, „Cișmeaua Sudului”, „Bugeac Kilim”, „Zhemchuzhina Yuga”, „Colinele Tigheciului” și „Valea Halmagei”. Mini-târgul, organizat în cadrul promovării misiunii Rețelei Naționale LEADER în Republica Moldova, a fost inundat de vizitatori – aceștia puteau procura brânzeturi, miere, obiecte exclusive din ceară de albină, haine tradiționale, mături și dulciuri la prețuri extrem de avantajoase.

Ulterior, reprezentanții Rețelei Naționale LEADER și a Grupurilor de Acțiune Locală au participat la o ședință cu Domnul Peter Michalko, Șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău și alți oficiali ai ambasadelor țărilor UE. După prezentarea experienței de implementare a abordării LEADER în Republica Moldova, a urmat o discuție cu reprezentanții Grupurilor de Acțiune Locală. Dl Michalko a felicitat participanții pentru rezultatele înregistrate, încurajându-i să continue acțiunile de dezvoltare a localităților lor, reiterând că Uniunea Europeană va continua să susțină inițiativa LEADER în Republica Moldova.

Reprezentanții GAL-urilor au povestit despre modul de desfășurare a procesului de implementare a abordării LEADER în țară, nenumăratele provocări cu care se confruntă, dar și despre proiectele de succes, realizate în ultimii doi ani – proiecte care continuă să dezvolte imaginea satului moldovenesc. Șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău a promis că va include în agenda sa vizite personale în GAL-urile din țară.

Participarea Rețelei Naționale în cadrul evenimentelor de celebrare a Zilei Europei a fost posibilă datorită suportului Solidarity Fund PL în Moldova, care susține crearea și activitatea Grupurilor de Acțiune Locală în Republica Moldova, în baza abordării LEADER.

0

ani de activitate în
Republica Moldova

0

proiecte de dezvoltare
locală co-finanțate

0

parteneriate facilitate

0

membri în echipă
Istorii de succes

Au fost semnate contractele de finanțare în cadrul Fondului Granturilor Mici, ediția rurală LEADER și LEADER+

,

12 iulie 2019
Vizite: 365

Pe 23 aprilie 2019, a avut loc evenimentul de semnare a contractelor de finanțare și sesiunea de instruire în cadrul Fondului Granturilor Mici, ediția rurală LEADER și LEADER+.

După cuvântul de salut, adus de către Tomasz Horbowski, Conducătorul Solidarity Fund PL în Moldova, Marina Albu, președintele Rețelei Naționale LEADER în Republica Moldova și Radu Tucan, coordonator FGM, cei circa 50 de participanți ai evenimentului – manageri și președinții GAL-urilor și organul responsabil au discutat și pus dezbatere o serie de subiecte pentru următoarele etape în activitatea Grupurilor de Acțiune Locală.

Marina Albu a prezentat metodologia și procesul de implementare, în urma cărora, împreună cu cei prezenți, au fost stabilite cum vor fi executați următorii pașii, care vor fi limitele temporale și modul de organizare a concursului de selecție a micro-proiectelor și implementarea acestora.

Radu Tucan a venit cu o serie de sugestii pentru eficientizarea proceselor sus-menționate, precum și a stabilit o serie de modele de acte pentru apelul de propuneri de proiecte în cadrul GAL-urilor, precum și mai multe despre metodologia de cooperare și comunicare cu partenerii. „GAL-ul nu este un club închis. Co-finanțarea se acordă pe merit proiectelor care aparțin atât membrilor GAL-ului, cât și non-membrilor GAL-ului”, a menționat Radu.

Punctul culminant al evenimentului a fost semnarea contractelor de finanțare a GAL-urilor, ce au fost selectate spre finanțare în cadrul FGM 2019, ediția rurală LEADER și LEADER+.

0

ani de activitate în
Republica Moldova

0

proiecte de dezvoltare
locală co-finanțate

0

parteneriate facilitate

0

membri în echipă
Istorii de succes

Conferința „Revitalizare pentru Dezvoltarea Urbană în Moldova”

,

12 iulie 2019
Vizite: 563

Pe 11 și 12 aprilie 2019, a avut loc prima Conferință „Revitalizare pentru Dezvoltarea Urbană în Moldova”, organizată de Ministerul Investițiilor și Dezvoltării Economice al Poloniei, Ministerul Agriculturi, Dezvoltării Regionale și Mediului al Republicii Moldova și Solidarity Fund PL în Moldova.

La eveniment au participat peste 150 de oaspeți, printre care reprezentanții orașelor participante în procesul de revitalizare din Moldova, ministerele și agențiile de dezvoltare regională partenere din Moldova, Ministerul Investițiilor și Dezvoltării Economice din Polonia, Ambasada Republicii Polone la Chișinău, experții în revitalizare din Polonia, primari din orașele din Polonia, parteneri de dezvoltare, facilitatorii din Centrul de Urbanism și toți cei interesați de revitalizarea urbană în Moldova.

Conferința a fost un prilej de a discuta rezultatele procesului realizat până acum, și anume cadrul legal la nivel național (Linii Directoare) în domeniul revitalizării urbane, implementarea celor 6 proiecte-pilot în anul 2018 (Comrat, Ungheni, Bălți, Ocnița, Edineț, Cimișlia) dar și elaborarea programelor de revitalizare urbană în cadrul suportului tehnic oferit celor 9 orașe participante în 2018.

În cadrul Conferinței, opt orașe (Ocnița, Soroca, Edineț, Cimișlia, Căușeni, Ungheni, Bălți, Ialoveni) selectate în cadrul apelului Fondului Granturilor Mici 2019 – ediția Revitalizare Urbană, au primit scrisori de garanție privind co-finanțarea implementării programelor de Revitalizare Urbană selectate, cu suportul asistenței Poloniei.

„Revitalizarea Urbană în Moldova este un proces complex, un echilibru dintre intervențiile de infrastructură și măsurile sociale – ambele integrate vin să îmbunătățească calitatea vieții locuitorilor zonei de revitalizare”, a accentuat Anastasia Ștefanița, coordonator de program, Solidarity Fund PL in Moldova.

Aceste intervenții pot fi la nivel de infrastructură, edificii și comunitate. Spre exemplu, în 2018, în Bălți au fost îmbunătățite facilitățile gimnaziului „Alexandru Ioan Cuza”, iar la nivel de comunitate – au fost organizate competiții de idei de revitalizare, discuții în rândul cetățenilor din zonă, care au creat un grup de inițiativă. Iar la Ungheni, în cadrul unui proiect integrat (asistența Poloniei și GEF), au fost renovate curțile unui complex de blocuri, locuitorii au creat asociații de locatari și au colaborat activ cu agentul economic din zonă pentru organizarea manifestațiilor comunitar.

Revitalizarea reprezintă un instrument inspirațional de dezvoltare urbană în Europa. În Polonia, mai mult de 100 orașe, actualmente, implementează programe comprehensive de revitalizare urbană. Procesul se bazează pe câteva principii importante: complexitate, abordare integrată, parteneriate și participare. Ideea principală este transformarea pozitivă a acelor părți ale orașelor care sunt în criză și necesită schimbări sociale, arhitecturale și economice.

Procesul de revitalizare urbană în Moldova este co-finanțat din fondurile programului de cooperare poloneză pentru dezvoltare al Ministerului Afacerilor Externe al Poloniei – asistența Poloniei. În cadrul proiectului ne-am propus să împărtășim experiența poloneză și să construim împreună un sistem eficient de dezvoltare urbană în Moldova, cu accent pe revitalizarea zonelor degradate.

În cadrul evenimentului, a fost organizată o sesiune dedicată discuțiilor partenerilor de dezvoltare privind oportunitățile de suport a dezvoltării urbane în Republica Moldova.

Evenimentul a fost un nou pas spre dezvoltarea unei rețele de orașe pentru revitalizarea urbană în Moldova și identificarea posibilelor sinergii a eforturilor privind dezvoltarea urbană.

A doua zi a evenimentului a fost organizată sub forma unei vizite de studiu la Ungheni, unde colegii din Polonia (primarii or Starachowice și Dobiegniew, experții și reprezentanții Ministerului de Investiții și Dezvoltării Economice din Polonia) și reprezentanți ai orașelor din Moldova au putut vizita zona proiectului-pilot din 2018, un exemplu de centru multifuncțional, precum și zona de revitalizare unde în 2019 urmează să fie implementate intervenții.

Articolul face parte din seria activităților implementate în contextul promovării abordării de Revitalizare Urbană în Republica Moldova cu suportul Programului Polonez de Cooperare pentru Dezvoltare al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Polone.

0

ani de activitate în
Republica Moldova

0

proiecte de dezvoltare
locală co-finanțate

0

parteneriate facilitate

0

membri în echipă
Istorii de succes

Iulia Bernaz, s. Crasnogorca: Trebuie să fim mereu activi – nu doar să așteptăm oportunități

,

12 iulie 2019
Vizite: 71

Încă un articol despre proiectele de parteneriat din cadrul schemei de grant a proiectului „Acces pentru Succes”. Din data de 2 ianuarie curent, acestea sunt în proces de implementare. Astăzi, vorbim cu Iulia Bernaz, reprezentanta ONG-ului „Процветание” din satul Crasnogorca, r-nul Grigoriopol.

Sunt Iulia. Locuiesc acum în Crasnogorca, unde m-am întors după absolvirea facultății din Tiraspol. Lucrez în calitate de specialist principal în cadrul administrației satului. Liderul administrației locale mi-a propus să particip în cadrul proiectului pentru a îmbunătăți condițiile de funcționare a grădiniței”, povestește Iulia. În timpul înscrierii la proiect, grupul de inițiativă locală, luând în considerare dorințele consătenilor, a planificat atât înlocuirea geamurilor grădiniței din localitate, cât și conectarea Casei de Cultură la un sistem de încălzire pe bază de gaz.

Anterior, eroina articolului nostru o ajuta pe directoarea grădiniței la scrierea propunerii de proiect, pentru obținerea grantului de finanțare. Dar aceasta a fost nevoită să plece peste hotarele țării din motive personale. Astfel, Iulia, împreună cu grupul de inițiativă, a continuat lucrul pentru scrierea proiectului, și ulterior implementarea acestuia.

Înainte, grădinița pentru copii era o instituție care funcționa sezonier, întrucât era lipsită de un sistem de încălzire. În 2014, odată cu venirea noii directoare – Valentina Osințeva, grădinița a început să se dezvolte. Dumneaei a găsit specialiști pentru fiecare sesiune educațională cu copiii, educatori cu studii pedagogice și talent de a lucra cu picii și a reușit să conecteze instituția la un sistem de încălzire. Grădinița s-a transformat într-o mică poveste – grupuri frumos organizate și comode, spații separate de joc în aer liber pentru copii, utilarea spațiului cu construcții de joc sigure. După aceste eforturi, d-na Osințeva a venit cu ideea să schimbe geamurile și ușile în instituție”, povestește Iulia. Iată de ce, cu mult entuziasm, au hotărât să se înscrie la proiect.

Proiectul Acces pentru Succes ne susține enorm – fiecare training este un impuls spre o nouă schimbare. Studiem metode interesante, pe care le putem implementa și în rândul tinerilor, pentru a organiza diverse evenimente.

După cum am menționat anterior, în ianuarie 2019 a fost dat startul procesului de implementare a proiectelor de parteneriat dintre comunitățile de pe ambele maluri ale Nistrului. Iulia îi îndeamnă pe toți beneficiarii proiectelor să meargă înainte. „Trebuie să fim mereu activi – nu doar să așteptăm oportunități, dar să facem noi înșine schimbări pozitive”, punctează Iulia.

Această serie de articole este scrisă în cadrul proiectului Acces pentru Succes, implementat de către consorțiul de organizații Solidarity Fund PL în Moldova, EcoContact, Ecospectr și Moștenitorii. Proiectul Acces pentru Succes este finanțat de Uniunea Europeană în cadrul programului „Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii” și de Ministerul Afacerilor Externe al Poloniei, în cadrul programului Polish Aid.

0

ani de activitate în
Republica Moldova

0

proiecte de dezvoltare
locală co-finanțate

0

parteneriate facilitate

0

membri în echipă