Dezvoltarea internațională este un proces ce este în continuă modelare. Deși abordarea pe care o împărtășim noi – abordarea LEADER – s-a conturat acum 30 de ani, mecanismele și programele cu ajutorul cărora noi și partenerii noștri realizăm activități de dezvoltare locală în Moldova sunt modelate și remodelate pentru a putea servi mai bine necesităților oamenilor ce locuiesc în regiunile rurale și urbane în Moldova.

Iar pentru a le putea remodela, noi, cei de la Solidarity Fund PL în Moldova, colectăm date (cantitative și calitative), cifre și opinii despre aceste activități, dar și despre parteneriatele pe care le construim. În acest articol vrem să împărtășim câteva reflecții pe care le-am făcut analizând cooperarea noastră cu Grupurile de Acțiune Locală și localnicii (numiți în continuare parteneri locali) care au implementat proiecte de dezvoltare rurală pentru afaceri și comunitate pe parcursul anului 2019.

Colaborarea noastră cu partenerii locali – reprezentanții sectorului public, civic și privat, demonstrează că odată ce sunt administrate corect, finanțările oferite de partenerii de dezvoltare (Uniunea Europeană, Polish Aid, USAID) sporesc economia locală, creând locuri noi de muncă, noi afaceri, noi servicii și produse, dar cel mai important, transferând rolul deplin și atribuind succesul celor ce conceptualizează și dezvoltă afaceri și proiecte, adică cetățenilor moldoveni. Solidarity Fund PL în Moldova doar vine în sprijin. Citiți despre observațiile noastre în acest sens mai jos.

Fiecare leu investit în dezvoltare locală atrage un alt leu din economia locală

Din datele statistice colectate de Solidarity Fund PL în Moldova observăm că pentru fiecare leu investit de partenerii strategici (Polish Aid/UE și USAID) în proiectele de dezvoltare locală, partenerii locali investesc, la rândul lor, cca un leu (0,89 bani în mediu). Astfel, observăm că în anul 2019, proiectele cu valoare comunitară, precum amenajarea scuarurilor sau curățarea fântânilor cu apă potabilă, au atras în mediu 0.73 bani din fondurile autorităților locale. Iar antreprenorii au investit și mai mult, contribuind, în mediu, cu un leu și 11 bani.

„Beneficiind de acest grant mic (26 de mii de lei), m-am motivat să continui și să finisez cu proiectul dat cu sursele proprii, investiția noastră constituind mai mult de 100 de mii de lei!”

Solidarity Fund PL în Moldova susține ideile de dezvoltare locală (proiecte comunitare sau afaceri) cu condiția că partenerii locali (solicitanții de grant) co-finanțeză implementarea propriilor idei în proporție de cca 40% din suma totală a proiectului ce se propune spre realizare. Idea este că prin acest mecanism de contribuire cu surse financiare proprii, persoanele care primesc fonduri externe sporesc nivelul de responsabilitate pe care-l manifestă față de propria afacere, și concomitent, față de propria investiție, ceea ce, la rândul său, garantează o implicare mai serioasă din partea beneficiarului de grant în dezvoltarea afacerii.

Inforgrafic raportul unui leu SFPL la un leu din contribuție + cifre de contribuție, co-finanțare, costuri totale

Programele internaționale de susținere ale afacerilor locale încurajează formalizarea activității economice neînregistrate.

Conform datelor obținute de SFPL, 52% din partenerii locali ai SFPL sunt antreprenori. Societățile cu Răspundere Limitată (16%), Gospodăriile Țărănești (15%) sunt formele preferate de organizare juridică ale afacerilor susținute. Însă sunt și persoane fizice (15%) ce desfășoară activitate antreprenorială. În același timp, înțelegem că zonele rurale continuă să se confrunte cu economia neobservată (numită și tenebră), care potrivit unor date, constituie cca o treime din PIB-ul zonelor rurale.

În același timp, potrivit datelor Solidarity Fund PL în Moldova, observăm că grație participării în programe de dezvoltare locală, antreprenorii rurali tind să-și formalizeze activitatea economică. Astfel, din cele 85 afaceri susținute, 9% sunt afaceri care au fost înregistrate pentru a putea candida la fondurile propuse de GAL (finanțare străină). De asemenea, am notat că forma juridică preferată a antreprenorilor nou-înregistrați, este gospodăria țărănească (6%).

Element grafic: SRL – 16%, persoane fizice – 15%, gospodării țărănești – 15%, întreprinderi individuale – 6%.
Necesitatea de bază a afacerilor rurale este echiparea acestora cu echipamente și utilaj.

Majoritatea antreprenorilor (59%) au realizat activități ce într-un fel sau altul au vizat echipamentul afacerilor lor. De exemplu, 32% de afaceri au procurat echipament și utilaje în scopul de-ași automatiza afacerea, aceștia fiind producătorii locali, precum…., . Pe când 27% din antreprenorii au modernizat echipamentele și utilajele existente.
”Mi-a oferit oportunitatea de a îmbunătăți radical condițiile de creștere a animalelor, fapt ce a ridicat productivitatea întreprinderii, a crescut volumul vânzărilor, și respectiv, a veniturilor.”
Îmbunătățirea utilajului poate explica de ce cele mai des întâlnite schimbări ce au avut loc în afacerile partenerilor locali în urma implementării proiectelor lor țin de îmbunătățirea calității produsului (42%) și sporirea volumului de producere (23%).

„[…] utilajul procurat a ajutat mult întreprinderea.”
Afacerile rurale creează locuri de muncă sezoniere, dar și permanente.

Pe lângă creșterea veniturilor și îmbunătățirea calității produselor, afacerile susținute în anul 2019 au reușit să creeze noi locuri de muncă – 86 de locuri de muncă permanente și 221 de joburi sezoniere (2,5 locuri de muncă sezoniere la un loc de muncă permanent).

Cele mai multe locuri noi au fost create în agricultură (42%), apicultură (18%) și industrie locală (11%). Un alt domeniu de activitate care se regăsește în top este și turismul – 12%, care la fel ca și agricultura sau apicultura are un caracter sezonier, care în mod implicit, creează joburi sezoniere.
Considerăm că creșterea numărului de lucrători rurali poate fi legată de sporirea volumului și calității produselor și serviciilor prestate de antreprenorii rurali – pentru a putea asigura buna utilizare a noului echipament sau pentru a putea spori volumul producției întreprinderilor rurale.

Participarea actorilor locali în programe de dezvoltare este un efort financiar și de substanță.

La finele implementării activităților cu partenerii locali, am consultat opiniile partenerilor locali despre experiența lor de realizare a activităților de dezvoltare locală. Am înregistrat un nivel înalt de satisfacție – 95 de puncte din 100 (unde 100 de puncte presupune cel mai înalt nivel de satisfacție).

„Datorită acestei finanțări am evitat un credit bancar, ceea ce mi-a adus siguranță și încredere.”
„Cu ajutorul GAL îți realizezi visele.”
«Хочу написать новый проект; много идей, желание жить и трудиться.»

De asemenea, am înregistrat și un nivel înalt de predispunere spre participare în astfel de programe în viitor – 82 de puncte din 100 de puncte (unde 100 de puncte presupune cel mai înalt nivel de satisfacție).
„Fiindcă în GAL cu adevărat poți să implementezi proiecte […] foarte democrat și corect modul de implementare și selectare”.

Ne-a fost interesant să cunoaștem cum se explică diferența dintre nivelul de satisfacție și nivelul de predispunere spre participare, am descoperit că motivele sunt diverse. Pentru partenerii locali, (participarea) repetată în astfel de proiecte constituie un efort considerabil atât financiar – posibilitatea de a putea co-finanța propriul proiect (vezi punctul 1), cât și de substanță – formularea ideilor de dezvoltare ale afacerilor sau comunităților, asigurarea aspectului novatoriu, etc., nemaivorbind și de responsabilitatea de a utiliza și de a profita la maxim de resursele, echipamentele și tehnologiile ce au fost puse la dispoziție grație oportunităților financiare deja valorificate.

„Nu avem surse financiare, așteptăm ca în timp finanțarea precedentă să aducă rezultate.”
„Avem ca scop lărgirea spectrului de activități, care necesită surse suplimentare.”
În același timp, mulți parteneri locali au semnalat și necesitatea de a oferi posibilitatea de a participa în astfel de programe de dezvoltare locală și altor antreprenori sau actori publici sau civici locali.
„Trebuie să le oferim și altor posibilitatea de a se dezvolta.”

Observațiile noastre relatate mai sus au fost făcute în baza datelor statistice, dar și a opiniilor partenerilor noștri. Colectarea și analiza acestor date (efectuată de o echipă dedicată – Managementul datelor și cunoștințelor) ne permite să înțelegem mai bine specificul dezvoltării economice locale. Datele ce stau la suprafață sunt, de obicei, sumele de bani investite de partenerii strategici. Astfel, am putut constata că fiecare leu învestit de Solidarity Fund PL în Moldova a atras un alt leu din partea locuitorilor localităților care au fost susținute. Însă analizând datele colectate mai profund, am înțeles că schimbările sunt reflectate prin numărul de locuri de muncă create, prin numărul de afaceri care au ieșit de sub umbra economiei neobservate, sau prin constatarea înțelegerii și bunăvoinței beneficiarilor să ofere posibilitate altor antreprenori să participe în astfel de programe.
De asemenea, colectarea și analiza acestor date ne ajută să înțelegem și ce aspecte ale dezvoltării economice locale necesită o cercetare suplimentară sau o cercetare aprofundată. Astfel, înțelegem că am vrea să știm mai multe despre diverse aspecte ale evoluției afacerilor susținute (vezi punctul 3 și 4) sau despre felul cum programele de dezvoltare locală motivează și satisfac psihologic partenerii noștri locali.
Și nu în ultimul rând, suntem bucuroși să împărtășim astfel de observații și reflecții cu voi, cititorii noștri. Dezvoltarea economică locală este un proces nuanțat, complex și schimbător – diferite regiuni se dezvoltă diferit. De aceea este important să facem schimb de informații, îmbogățind mutual înțelegerea noastră, a tuturor – organizațiilor internaționale dedicate dezvoltării și cetățenilor, despre dezvoltare economică locală.

Citiți despre alte observații, reflecții și lecții învățate de Solidarity Fund PL în Moldova în următoarele materiale.

Iar pentru a le putea remodela, noi, cei de la Solidarity Fund PL în Moldova, colectăm date (cantitative și calitative), cifre și opinii despre aceste activități, dar și despre parteneriatele pe care le construim. În acest articol vrem să împărtășim câteva reflecții pe care le-am făcut analizând cooperarea noastră cu Grupurile de Acțiune Locală și localnicii (numiți în continuare parteneri locali) care au implementat proiecte de dezvoltare rurală pentru afaceri și comunitate pe parcursul anului 2019.

Colaborarea noastră cu partenerii locali – reprezentanții sectorului public, civic și privat, demonstrează că odată ce sunt administrate corect, finanțările oferite de partenerii de dezvoltare (Uniunea Europeană, Polish Aid, USAID) sporesc economia locală, creând locuri noi de muncă, noi afaceri, noi servicii și produse, dar cel mai important, transferând rolul deplin și atribuind succesul celor ce conceptualizează și dezvoltă afaceri și proiecte, adică cetățenilor moldoveni. Solidarity Fund PL în Moldova doar vine în sprijin. Citiți despre observațiile noastre în acest sens mai jos.

1. Fiecare leu investit în dezvoltare locală atrage un alt leu din economia locală

Din datele statistice colectate de Solidarity Fund PL în Moldova observăm că pentru fiecare leu investit de partenerii strategici (Polish Aid/UE și USAID) în proiectele de dezvoltare locală, partenerii locali investesc, la rândul lor, cca un leu (0,89 bani în mediu). Astfel, observăm că în anul 2019, proiectele cu valoare comunitară, precum amenajarea scuarurilor sau curățarea fântânilor cu apă potabilă, au atras în mediu 0.73 bani din fondurile autorităților locale. Iar antreprenorii au investit și mai mult, contribuind, în mediu, cu un leu și 11 bani.

„Beneficiind de acest grant mic (26 de mii de lei), m-am motivat să continui și să finisez cu proiectul dat cu sursele proprii, investiția noastră constituind mai mult de 100 de mii de lei!”

Solidarity Fund PL în Moldova susține ideile de dezvoltare locală (proiecte comunitare sau afaceri) cu condiția că partenerii locali (solicitanții de grant) co-finanțeză implementarea propriilor idei în proporție de cca 40% din suma totală a proiectului ce se propune spre realizare. Idea este că prin acest mecanism de contribuire cu surse financiare proprii, persoanele care primesc fonduri externe sporesc nivelul de responsabilitate pe care-l manifestă față de propria afacere, și concomitent, față de propria investiție, ceea ce, la rândul său, garantează o implicare mai serioasă din partea beneficiarului de grant în dezvoltarea afacerii.

Inforgrafic raportul unui leu SFPL la un leu din contribuție + cifre de contribuție, co-finanțare, costuri totale

2. Programele internaționale de susținere ale afacerilor locale încurajează formalizarea activității economice neînregistrate.

Conform datelor obținute de SFPL, 52% din partenerii locali ai SFPL sunt antreprenori. Societățile cu Răspundere Limitată (16%), Gospodăriile Țărănești (15%) sunt formele preferate de organizare juridică ale afacerilor susținute. Însă sunt și persoane fizice (15%) ce desfășoară activitate antreprenorială. În același timp, înțelegem că zonele rurale continuă să se confrunte cu economia neobservată (numită și tenebră), care potrivit unor date, constituie cca o treime din PIB-ul zonelor rurale.

În același timp, potrivit datelor Solidarity Fund PL în Moldova, observăm că grație participării în programe de dezvoltare locală, antreprenorii rurali tind să-și formalizeze activitatea economică. Astfel, din cele 85 afaceri susținute, 9% sunt afaceri care au fost înregistrate pentru a putea candida la fondurile propuse de GAL (finanțare străină). De asemenea, am notat că forma juridică preferată a antreprenorilor nou-înregistrați, este gospodăria țărănească (6%).

Element grafic: SRL – 16%, persoane fizice – 15%, gospodării țărănești – 15%, întreprinderi individuale – 6%.

3. Necesitatea de bază a afacerilor rurale este echiparea acestora cu echipamente și utilaj.

Majoritatea antreprenorilor (59%) au realizat activități ce într-un fel sau altul au vizat echipamentul afacerilor lor. De exemplu, 32% de afaceri au procurat echipament și utilaje în scopul de-ași automatiza afacerea, aceștia fiind producătorii locali, precum…., .

Pe când 27% din antreprenorii au modernizat echipamentele și utilajele existente.

”Mi-a oferit oportunitatea de a îmbunătăți radical condițiile de creștere a animalelor, fapt ce a ridicat productivitatea întreprinderii, a crescut volumul vânzărilor, și respectiv, a veniturilor.”

Îmbunătățirea utilajului poate explica de ce cele mai des întâlnite schimbări ce au avut loc în afacerile partenerilor locali în urma implementării proiectelor lor țin de îmbunătățirea calității produsului (42%) și sporirea volumului de producere (23%).

„[…] utilajul procurat a ajutat mult întreprinderea.”

4. Afacerile rurale creează locuri de muncă sezoniere, dar și permanente.

Pe lângă creșterea veniturilor și îmbunătățirea calității produselor, afacerile susținute în anul 2019 au reușit să creeze noi locuri de muncă – 86 de locuri de muncă permanente și 221 de joburi sezoniere (2,5 locuri de muncă sezoniere la un loc de muncă permanent).

Cele mai multe locuri noi au fost create în agricultură (42%), apicultură (18%) și industrie locală (11%). Un alt domeniu de activitate care se regăsește în top este și turismul – 12%, care la fel ca și agricultura sau apicultura are un caracter sezonier, care în mod implicit, creează joburi sezoniere.
Considerăm că creșterea numărului de lucrători rurali poate fi legată de sporirea volumului și calității produselor și serviciilor prestate de antreprenorii rurali – pentru a putea asigura buna utilizare a noului echipament sau pentru a putea spori volumul producției întreprinderilor rurale.

5. Participarea actorilor locali în programe de dezvoltare este un efort financiar și de substanță.

La finele implementării activităților cu partenerii locali, am consultat opiniile partenerilor locali despre experiența lor de realizare a activităților de dezvoltare locală. Am înregistrat un nivel înalt de satisfacție – 95 de puncte din 100 (unde 100 de puncte presupune cel mai înalt nivel de satisfacție).

„Datorită acestei finanțări am evitat un credit bancar, ceea ce mi-a adus siguranță și încredere.”
„Cu ajutorul GAL îți realizezi visele.”
«Хочу написать новый проект; много идей, желание жить и трудиться.»

De asemenea, am înregistrat și un nivel înalt de predispunere spre participare în astfel de programe în viitor – 82 de puncte din 100 de puncte (unde 100 de puncte presupune cel mai înalt nivel de satisfacție).

„Fiindcă în GAL cu adevărat poți să implementezi proiecte […] foarte democrat și corect modul de implementare și selectare”.

Ne-a fost interesant să cunoaștem cum se explică diferența dintre nivelul de satisfacție și nivelul de predispunere spre participare, am descoperit că motivele sunt diverse. Pentru partenerii locali, (participarea) repetată în astfel de proiecte constituie un efort considerabil atât financiar – posibilitatea de a putea co-finanța propriul proiect (vezi punctul 1), cât și de substanță – formularea ideilor de dezvoltare ale afacerilor sau comunităților, asigurarea aspectului novatoriu, etc., nemaivorbind și de responsabilitatea de a utiliza și de a profita la maxim de resursele, echipamentele și tehnologiile ce au fost puse la dispoziție grație oportunităților financiare deja valorificate.

„Nu avem surse financiare, așteptăm ca în timp finanțarea precedentă să aducă rezultate.”
„Avem ca scop lărgirea spectrului de activități, care necesită surse suplimentare.”

În același timp, mulți parteneri locali au semnalat și necesitatea de a oferi posibilitatea de a participa în astfel de programe de dezvoltare locală și altor antreprenori sau actori publici sau civici locali.

„Trebuie să le oferim și altor posibilitatea de a se dezvolta.”

Observațiile noastre relatate mai sus au fost făcute în baza datelor statistice, dar și a opiniilor partenerilor noștri. Colectarea și analiza acestor date (efectuată de o echipă dedicată – Managementul datelor și cunoștințelor) ne permite să înțelegem mai bine specificul dezvoltării economice locale. Datele ce stau la suprafață sunt, de obicei, sumele de bani investite de partenerii strategici. Astfel, am putut constata că fiecare leu învestit de Solidarity Fund PL în Moldova a atras un alt leu din partea locuitorilor localităților care au fost susținute. Însă analizând datele colectate mai profund, am înțeles că schimbările sunt reflectate prin numărul de locuri de muncă create, prin numărul de afaceri care au ieșit de sub umbra economiei neobservate, sau prin constatarea înțelegerii și bunăvoinței beneficiarilor să ofere posibilitate altor antreprenori să participe în astfel de programe.
De asemenea, colectarea și analiza acestor date ne ajută să înțelegem și ce aspecte ale dezvoltării economice locale necesită o cercetare suplimentară sau o cercetare aprofundată. Astfel, înțelegem că am vrea să știm mai multe despre diverse aspecte ale evoluției afacerilor susținute (vezi punctul 3 și 4) sau despre felul cum programele de dezvoltare locală motivează și satisfac psihologic partenerii noștri locali.
Și nu în ultimul rând, suntem bucuroși să împărtășim astfel de observații și reflecții cu voi, cititorii noștri. Dezvoltarea economică locală este un proces nuanțat, complex și schimbător – diferite regiuni se dezvoltă diferit. De aceea este important să facem schimb de informații, îmbogățind mutual înțelegerea noastră, a tuturor – organizațiilor internaționale dedicate dezvoltării și cetățenilor, despre dezvoltare economică locală.

Citiți despre alte observații, reflecții și lecții învățate de Solidarity Fund PL în Moldova în următoarele materiale.