Dezvoltarea urbană este unul dintre aspectele cheie în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. În perspectiva aderării la Uniunea Europeană, este important ca orașele să fie pregătite să aplice standardele europene în ceea ce privește planificarea urbană, infrastructura, mediu, calitatea vieții și sustenabilitatea.

Solidarity Fund PL în Moldova are o experiență îndelungată și pozitivă cu expertul polonez Andrzej Brzozowy. În perioada 2017-2020, expertul a oferit suport în dezvoltarea cadrului legal și procedural privind sistemul de revitalizare urbană în Republica Moldova, inspirat din practica Poloniei, dar adaptat, totuși, la contextul local specific, prin consultări cu actorii centrali, regionali, locali.

Vizita lui Andrzej Brzozowy a fost o oportunitate în plus de a discuta despre revitalizarea urbană – un domeniu prioritar al Solidarity Fund PL în Moldova, astfel i-am adresat câteva întrebări:

•  Andrzej, spuneți-ne, vă rog,  la nivel european, ce metode și strategii sunt utilizate  în procesul de revitalizare urbană?
• În procesul de revitalizare urbană la nivel european, se utilizează o varietate de metode și strategii – toate adaptate la contextul actual, dar există și un dialog continuu cu privire la acest proces. În același timp, prin intermediul fondurilor europene se oferă sprijin constant în această direcție. Consider că strategiile și metodele europene privind revitalizarea urbană funcționează pentru Republica Moldova și pentru alte țări. Totuși, este necesar să fie adaptate individual în funcție de etapa la care se află acea comunitate.

• Cum pot fi identificate mai ușor nevoile și problemele specifice ale unei comunități în cadrul unui proiect de revitalizare?
• Cea mai la îndemână metodă – e să întrebăm direct. Da, este o muncă imensă, avem nevoie de investiții, mult timp, răbdare. De multe ori nevoile sunt diferite, astfel trebuie să întrebăm cât mai mulți locuitori ai acelei comunități, instituțiile, organizațiile și așa mai departe. Fiecare avem puncte de vedere diferite, contează să ne respectăm, să progresăm și să fie transparență în proces.

• Cum putem implica și mai mult comunitatea în procesele de dezvoltare urbană?
• În prezent, majoritatea oamenilor au multe activități și sarcini. Astfel, trebuie să motivăm comunitatea prin lucruri mărunte și activități ușoare. Realizarea unui proiect de amploare durează ani, pentru că sunt multe etape, timp pentru planificare, identificarea resurselor financiare, proceduri de achiziții publice etc. În paralel, putem implementa proiecte mici și utile, cum ar fi modernizarea sau amenajarea unui parc – acțiuni participative unde se văd imediat și rezultatele. Lumea înțelege că datorită inițiativei și implicării lor lucrurile se schimbă cu adevărat. De asemenea, dialogul cu comunitatea și întâlnirile consultative sunt imperative. Și în final, ne putem exprima aprecierea oferindu-le celor mai activi locuitori mulțumiri publice, diplome, gesturi de generozitate și recunoștință.

• Ce inițiativă mică din Polonia, dar participativă a provocat un impact neașteptat de mare la nivel urban?
• O inițiativă mică, dar interesantă și utilă s-a realizat în orașul Wołomin. Lângă statuia unui câine pe nume Miśka, s-a construit un mic atelier unde locuitorii, în special cei în vârstă, pot veni și repara gratuit lucrurile personale, doar piesele de schimb se achită. Uneori meșterului îi ia doar cinci minute să repare un obiect. Între timp, vârstnicii pot face o plimbare în parc, savura o ceașcă de ceai, socializa cu semenii lor. Ajunși la această vârstă mulți se simt neputincioși, singuri, iar asemenea inițiative, care se fac cu costuri mici sunt, de fapt, foarte prețioase.

• Cum se evaluează succesul unui proiect de revitalizare urbană și ce indicatori se iau în considerare?
• Dacă viața oamenilor a devenit puțin mai ușoară, interesantă, se simt în siguranță – atunci putem spune că proiectul are succes. Dar, spre exemplu, în Copenhaga se spune că, uneori, majoritatea oamenilor se plâng pe lucruri bune și progresive, de aceea uneori este greu de evaluat succesul. Când se schimbă ceva la 180 de grade poate fi inițial foarte greu de acceptat de societate – chiar dacă pe termen lung sunt foarte multe beneficii, astfel este nevoie de dialog public, comunicare, educație.

La final, Andrzej Brzozowy a adăugat: „Vă încurajez să fiți cât mai pregătiți pentru aderarea la UE, să atrageți fonduri europene, dar și să-i investiți inteligent.

Procesul de învățare nu se sfârșește niciodată, să fim deschiși la inovație, să încercăm lucruri noi, să luăm în serios schimbările climatice. De asemenea, recomand eliminarea birocrației excesive, multă deschidere și flexibilitate”.